Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Poligonul de echilibru de Constantin Păun

Vulnerabilul,
Zguduit într-un călcâi
Al lui... Achile!

haiku de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colții de iarbă
Înfrunzesc sub caii albi!
Seceri pe lună...

haiku de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poligonul de echilibru

Eu trec
Și umbra după mine!
Singură tăcerea
Mă jefuiește de cuvinte...
Viorile inimii
Cad din amiezi
În poligonul de echilibru:
Dacă n-ar fi luna
Umbra m-ar înghiți
Cu soare cu tot...

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așa exist

Așa răsar...
O umbră,
Aprinsă de rouă,
Așa mă înalț,
Speranță și fruct,
În zboruri suave,
De colibrii,
Așa simt setea
Pădurii de streașini,
Înflorindu-mă în ploaie,
Așa exist...
Sevă,
Din floarea de colț!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întotdeauna

Întotdeauna, când ningea peste mine,
Puneam un izvor să-mi astâmpere clipa,
N-am șovăit și-am lăsat tot ce vine,
Să-mi fluture în neștire aripa.

Tot ce-am cucerit în iarba din vale
L-am curățit cu seva din vie;
Din zale am iubit o singură cale,
Cu inima-n clocote și sângerie!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Peste umăr

Întoarce pagina cu mâna
și raza va îmblânzi neliniștea,
deschide ochii cu inima
și destinul va regăsi lumina...
răspunde tăcerii cu porii tăi,
Când sângele mai face tulumbe,
alunecă-n stelele ochilor mei,
cu sănii prelungi și cu iarbă,
vino cu hora, întreruptă de mult,
izvoru-ndoielii, din nou să ascult!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La două paralele

Mă-ntorc rănit din rădăcina filei,
Ochi isovit de limpezimea frunții,
Pașii de plumb pe urmele cămilei,
Răsună în nisipuri când trec argonauții!...

Din sunete mușcate de fluier grav de sare,
Membrana de lumină răsună sub podele,
Și-aud cum crește grâul de dincolo de zare...
Sunt salahorul serii, la două paralele!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Domnule Bob

Dă-mi mâna!
Chiar fără mănușă,
Să mă răcoresc în albul tău,
Cel supt,
Din oasele putrezite alor mei...
Dă-mi mâna,
Rumenă, caldă!
Să mă înalț osie,
În cerul,
Străfulgerului meu...
Dă-mi mâna,
Albului tău,
Geamăn cu mine,
Că-l simt ca magnetul,
Lasă-mă să-l strâng în brațe,
Să-l dau ploilor mele,
Să-l macine mereu...
Îi e foame lui Cronos!
-Nesătulul!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu am intrat

Eu am intrat pe ușa din dos,
împotriva rigorii,
cu norul pe umeri și albul ninsorii.
Eu am rotit precum verdele-n rană,
cuprins de mirare și mană!
Era drumul sterp și plin de disecții...
Viața se destrăma în proiecții...
Eu am venit pe-o lună, păzită de maci,
Aproape mâncată de trei vârcolaci!
Lătrau câinii mei, mereu nepereche,
Aflasem un flaut obscur, la ureche.

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Îmi plac păsările de pradă,
Ciugulind clipele diamantine,
Au clonțul de piatră, ochiul de fulger
Și întrucâdva le-aseamăn cu tine!

Îmi place cuibul, trăsnet și foc,
Ades creator de destine,
Cu storurile trase, zăvoarele scoase,
Așa cum găsesc în tindă la tine!

Păsările de pradă au clonțul mai lung,
Anume creat să prindă rubine,
În el mă simt teafăr, chiar dacă pe drum,
Mă topesc în tufișuri alpine!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1963)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 6 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Poligonul de echilibru, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Constantin Păun

Constantin Păun
inginer, poet și epigramist român

Evenimente biografice

Fani pe Facebook