Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Gândul pierdut de Daniel Vișan-Dimitriu

Adevăruri

Te caut în gânduri, în colțuri ascunse
Prin care nici timpul demult n-a trecut,
Prin ziduri ce-nchid întrebări nerăspunse,
Și poate apari, adevăr absolut.

Mă-ntreb de exiști sau e numai părere,
Te caut în van? Adevărul meu trist
E viața-mi lipsită de orice plăcere
În care mă-ntreb pentru ce mai exist.

Prin bezna adâncă, în slaba lumină,
Găsesc amintiri zdrențuite de timp,
Le-ascult, le ridic și le scutur de tină,
Sunt foarte schimbate de lungul răstimp.

Citesc printre lacrimi ce-mi cad peste dale,
Mă mir câte lucruri frumoase-am uitat,
E alt adevăr care-mi iese în cale,
Și nu e al meu, e... ce n-am căutat.

[...] Citește tot

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul florilor de tei

E vremea florilor de tei,
Cu păsări, fluturi și albine,
Când aerul din jur devine
Înmiresmat, iar pe alei
Se joacă niște prichindei
Frumoși, cu glasuri cristaline.
E vremea florilor de tei,
Cu păsări, fluturi și albine,

Pe-o bancă stau doi bătrânei;
Vorbesc, iar vocile blajine
Nu mai atrag priviri străine,
Dar tremură, ca-n anii-acei...
E vremea florilor de tei.

rondel de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vorbe nespuse

Mi-e greu să îi spun, simt un gol,
Iar nodul din gât mă trădează,
Aș vrea să-i vorbesc, dar nu pot,
Ceva mă blochează.

Încerc să m-agăț de un gând,
O luptă se duce în mine,
Am vorbe nespuse de dor
Ce-ar vrea s-o aline.

De mână o strâng într-un spasm,
Neliniștea-mi se agravează,
În ochii săi triști o privesc,
Ea tace. Oftează.

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Desene pe nisip

Mi-a obosit privirea
Scrutând spre depărtări
Și așteptând ivirea
Din apa unei mări

A soarelui, a vieții,
A chipului ce-l știu
În roua dimineții
Cât visul încă-i viu.

Aștept de mult și, poate,
Azi voi avea noroc
Și soarta mi te scoate
În cale, dintr-un ghioc

Sau dintr-o stea de mare,
Adusă de un val,
Ca, pe nisipul umed,
Acoperiți c-un voal,

[...] Citește tot

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Treziți-vă!

Pluteam ușor prin liniștea din jur
Pe aripi zdrențuite de milenii
În zborul prin întinsele-mi domenii
De pe Pământul încă imatur.

Un zbor prin întuneric și lumină,
Prin ură și iubire sau prin vis,
Prin munți semeți ori peste un abis,
În zile reci sau nopți cu lună plină.

Aud, de la un timp, suspinul greu,
Un geamăt dintr-o cruntă suferință
Al mamei ce vă crește cu credință:
Natura ce-o tratați ca neființă.

Treziți-vă! Atunci, din zborul meu
Am să arunc pe cer un curcubeu.

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce-ai face?

Ce-ai face de-ar fi, ca-ntr-o seară,
Venită ușor, din tenebre,
Să-ți bată iubirea la ușă
Și-n vorbe șoptite să-ntrebe:

Ți-e goală a inimii casă,
Îți plânge în suflet vreo teamă,
Aș vrea doar să știu: dece oare,
Ceva, dinspre tine, mă cheamă?

Ce-ai face atunci? I-ai deschide
Larg ușa, să intre la tine,
Sau după tăceri te-ai ascunde,
În gropi de dureri și suspine?

-I-aș spune, mirat că-i afară,
Să intre și să se-ncălzească,
Afară, din nou să mai plece,
Nicicând să nu mai îndrăznească.

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Răsplată

Am smuls un fir de iarbă
când eram copil
și ți l-am oferit
într-un hohot de râs.

Am strâns roua florilor
mai târziu
și-am dat buzelor tale
culoarea vieții.

Am ucis întunericul
din sufletul tău
și-am dat ochilor tăi
tinerețea.

Am luptat pentru tine
în fiecare viață
și am câștigat
fiecare luptă.

[...] Citește tot

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrima pierdută

Era-ntr-un timp pierdut în alte vremuri,
Când spre iluzii mă-ndrepta răscrucea
În care așteptam pierdute trenuri
Din visuri ce-și purtau, în taină, crucea.

Eram, cumva, în spațiul dintre tine
Și vagi sclipiri de ochi sau doar părere
Ce-mi aprindea ades un foc în vine
Și gânduri însetate de plăcere.

Mă răscoleam ca vântul într-un munte
Cu poale unduite-n apa mării,
Lovind în piscuri mari sau stânci mărunte,
Strivit de timpul lung al așteptării.

În lacrima ce ți s-a scurs pe față,
M-am reflectat o clipă cât o viață.

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Coșmar

E noapte, mi-e frică și gem îndelung,
iar inima pieptu-mi apasă,
în visul în care sunt gata s-ajung
în lumea de nimeni aleasă.

E lumea în care cei mici sunt jertfiți,
e lumea în lacrimi scăldată,
e lumea cea rea, cu eroi biciuiți,
e lumea de umbre călcată.

Nu pot să mă apăr, sunt singur în vis,
nu pot nici să fug să-mi scap viața,
aș vrea, dinspre cer, să coboare-n abis
lumina, să spulbere ceața.

În lumea de monștri, de lacrimi și chin,
coboară, pe-o rază de soare
un sunet de harpă, trimis de destin,
iar lumea lui Goya dispare.

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ultimul dar

Iubita mea, de voi pleca vreodată
vei fi în inima și-n gândul meu,
iar dacă pentru tine-ar fi prea greu,
îți voi lăsa zălog iubirea-mi toată.

O vei putea privi ca pe-o făptură
pe care trebuie s-o îngrijești
ca pe-un copil ce trebuie să-l crești
cu dragoste, ferit de boli și ură.

Va fi copilul tău, copil din stele,
va fi minunea ce ni s-a-ntâmplat
când vraja lunii peste noi a dat
în noaptea fără margini și zăbrele.

Îmi va fi dor, dar tu fii liniștită:
vei fi cu mine chiar de-ar fi să fiu
condus pe ape de un barcagiu
cu doi bănuți în punga-i ponosită.

poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 4 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Gândul pierdut, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Evenimente biografice

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!