Satul meu povestea mea
Satul meu ca o grădină
ba e preș gură de rai
și nu știi cât o să țină
puntea între fugi și stai
Ba e preș gura de rai
cerul pare de mătase
oamenii ba câini ba cai
au zile și stele-n oase
Cerul pare de mătase
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 mai 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Costel Zăgan despre timp sau despre religie
Amicului meu turnătorul
Noi iubeam același lucru
noi iubeam aceeași țară
cine-i frunză cine mugur
înăuntru sau pe-afară
Noi iubeam aceeași țară
însă eu eram vai altul
când te făceam de ocară
și făceam prin casă blatul
Eu eram mereu vai altul
ba o frunză ba un mugur
din adânc crește înaltul
noi iubeam același lucru
Noi iubeam aceeași țară
de dincolo de hotară
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 decembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerere de aducere-aminte
Creangă potrivește vorba
ninge molcom la Moldova
vertical sau dintr-o parte
ninge viața peste moarte
Totu-i alb ca o hârtie
cerul iată parcă scrie
iarna rupe lumea-n două
să facă alta mai nouă
Fir-ar timpului să-ți fie
ninge ca-n copilărie
oamenii-s de multe feluri
hai cu sania în ceruri
Să ne dăm frumos la vale
iubire printre țâțele tale
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Costel Zăgan despre viață, despre moarte, despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Sublima comedie
Ca și o speranță dusă
domnilor eu râd în rusă
câinele râde-n engleză
doar așa de antiteză
O rață râde în cehă
mai ceva decât o sfeclă
numai lupul în slovacă
râde mai rău ca o vacă
Și un cui rănit în freză
râde de cheia franceză
vai de mama lor de boi
fac politică-n butoi
Și o curcă foarte chioară
poftim râde la chitară
sonet epigramatic de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 august 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 13 octombrie 2016.
Lerui-ler
Ninge cum ningea odată
lerui-ler cu flori de măr
viscolește înflorind o fată
din pământ și pân-la cer
Lerui-ler cu flori de măr
doar vioară parcă ninge
și-un troian într-adevăr
lasă-n urmă câte-un înger
Doar vioara parcă ninge
viscolește înflorind o fată
soarele un strop de sânge
ninge cum ningea odată
Lerui-ler cu flori de măr
o mână mă scoate-n cer
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (decembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Costel Zăgan despre îngeri
Gura lui Dumnezeu
Țara s-a făcut de basm
ce durere minuntă
taci dar cu entuziasm
să ajungi-napoi îndată
Ce durere minunată
cade fulgul de lumină
iarna asta-i fără pată
iarna asta-i fără vină
Cade fulgul de lumină
taci dar cu entuziasm
țara asta e divină
țara s-a făcut de basm
Ce durere minunată
viitoru-a fost odată
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 noiembrie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Costel Zăgan despre tăcere
Fir-ar să fie de civilizație
Domnule maior acuma iar
mă tratezi ca militar
însă boala asta-i deasă
din mine nu vrea să iasă
Ești mata cică expert
însă oul fiert e fiert
nu mai face niciun pui
în ograda nimănui
Domnule maior ceva-ceva
are dracu-n treaba mea
și să vezi că nu mi-e frică
îi donez o rămurică
Domnule maior viața-i butoi
plin cu pulberea din noi
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (28 noiembrie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la alfa la omega
Ce fără margini încântare
ce cântec fără de-nceput
ce taină revărsată-n mare
femeia pornește c-un sărut
Ce cântec fără de-nceput
femeia-ncepe cu sfârșitul
dar niciodată n-am s-o uit
femeia-i pâinea și cuțitul
Femeia-ncepe cu sfârșitul
ce taină revărsată-n mare
cu răsăritul și-asfințitul
e cea mai pură întâmplare
Ce cântec fără de-nceput
ce rai de unde-ai re-născut
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 martie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Costel Zăgan despre superlative sau despre femei
Împreună suntem Întâi Decembrie
Câmpia Libertății iarăși înflorește
cad amintirile ca niște fulgi
natura simte Doamne românește
din cer când stele parcă smulgi
Cad amintirile ca niște fulgi
Unirea Națiunea a făcut-o
și toți copacii înalță iată rugi
să nu-i zică limbii tale muto
Unirea Națiunea a făcut-o
natura simte Doamne românește
lumii întregi i-ai spune poate muto
însă Câmpia Libertății înflorește
Cad amintirile ca niște fulgi
din carne cântece când smulgi
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 noiembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
O dată-n plus
Poezia tace-n piața mare
cât eu tac în poezie
la ecuator poate-i răcoare
dacă-s bun fir-ar să fie
Ca să tac în poezie
tac în dragoste nocturn
ce albastră nebunie
arunc stelele din turn
Tac în dragoste nocturn
la ecuator poate-i răcoare
la noapte sunt Moș Crăciun
tace poezia-n piața mare
Eu tac într-o poezie
care-apoi ne scrie
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (29 decembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 11 februarie 2017.
Vezi și Costel Zăgan despre poezie sau despre noapte
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Cezeisme II, adresa este:
