Poetului Bacovia
Poete scump, pe frunte
Porți frunzele de laur,
Că singur, până astăzi,
Din plumb făcut-ai aur.
madrigal de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Alexandru Macedonski despre poezie, despre prezent, despre frunze sau despre aur
Noaptea de Mai
Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge
Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri,
Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge
Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri?
Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă,
Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți,
Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă,
De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți?
Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze
Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze,
Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități
Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută
Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută.
Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit;
Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit.
Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară
Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,
Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit,
Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre văi, despre timp, despre stânci, despre noapte, despre alb, despre voce sau despre visare
Palidă umbră
Palidă umbră, care mister
Unul spre altul mereu ne-atrage?
Vrem de sub farmec a ne sustrage
Și dăm de-aceeași forță de fier.
Palidă umbră, care mister?
Fost-am vreodată îngeri frumoși
Uniți pe-albastrul largului spațiu?
O voluptate fără nesațiu
Ne face ochii mai luminoși.
Fost-am vreodată îngeri frumoși?
Sau împreună ars-am în iad?
Coboară-n suflet de-ți amintește...
Al meu ce-mi spune e că iubește,
Și dacă suntem îngeri ce cad,
De ce n-am arde ș-aici ca-n iad?
Palidă umbră, reflex bizar
În care s-află iadul și raiul,
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Isolde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Alexandru Macedonski despre religie
- despre iad
- despre îngeri
- despre suflet
- despre rai
- despre ochi
- despre lumină
- despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Rondelul orașului din Indii
Spart a fost orașul mare
De a vremii vitregie
Peste moarta gălăgie
Cresc copacii până-n zare.
S-a uitat ce-a fost urgie,
Ce-a fost fală și-nălțare
Spart a fost orașul mare
De a vremii vitregie.
Într-a soarelui magie
Strălucesc porfiruri rare,
Urme șterse tot mai tare
Din străvechea energie...
Spart a fost orașul mare.
rondel celebru de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre oraș, despre moarte, despre copaci sau despre Soare
Epigraf final
De-aș fi ori încă nu pe ducă,
Mă simt la fel cu orișicine
Clipire-nchisă-ntre suspine,
Și-ntre năluci ce pier nălucă.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am sângerat, dar am tăcut. Mi-au dat venin să beau și l-am băut.
citat celebru din Alexandru Macedonski
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre tăcere
N-omori
N-omori cu glonțu-adeseori
Cum poți c-o vorbă să omori!
distih de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea ca lipit de corpul tău să mi se deschidă toate vinele pentru ca sângele meu să pătrundă în vinele tale și să curgă amestecat, împreună cu sângele tău, - atât de mult te iubesc!
citat celebru din Alexandru Macedonski
Adăugat de D.H
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar murind devii stăpânul lumii.
citat celebru din Alexandru Macedonski
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul trecutului
Iată Pometestii, iată Adancata,
Scurtul pod de bârne este retrecut.
Re'nviază mama, îmi zâmbește tata...
Vreme câtă curs-a parcă n-a trecut.
Jar și vâlvorare soarele urcat-a.
Arde grâu-n flăcări, pân'la brâu crescut.
Iată Pometestii, iată Adancata,
Scurtul pod de bârne este retrecut.
Iarba pe tot șesul de cosit e gata.
Apele-și deșiră graiul ne'ntrecut.
Pentru viața de-astăzi mi-a sosit răsplata:
Copilandrul vesel din nou m-am făcut... -
Iată Pometestii, iată Adancata.
rondel celebru de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre zâmbet, despre viață sau despre foc