Unor pretinși savanți
Oricât și-oriunde vă-ntâlnesc
Eu vă tot văd, când vă privesc,
Staturile prin microscop,
Urechile prin telescop!
epigramă de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea de decembrie
Pustie și albă e camera moartă
Și focul sub vatră se stinge scrumit
Poetul, alături, trăsnit stă de soartă,
Cu nici o scânteie în ochiu-adormit
Iar geniu-i mare e-aproape un mit
Și nici o scânteie în ochiu-adormit.
Pustie și albă e-ntinsa câmpie
Sub viscolu-albastru ea geme cumplit
Sălbatică fiară, răstriștea-l sfâșie,
Și luna-l privește cu ochi-oțelit
E-n negura nopții un alb monolit
Și luna-l privește cu ochi oțelit.
Nămeții de umbră în juru-i s-adună
Făptura de humă de mult a pierit
Dar fruntea, tot mândră, rămâne în lună
Chiar alba odaie în noapte-a murit
Făptura de humă de mult a pierit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Alexandru Macedonski despre timp
- despre foc
- despre alb
- despre visare
- despre tinerețe
- despre noapte
- despre muzică
- despre lumină
O umbră de dincolo de Styx
Efebul cu ochi palizi, flori mistice de-o clipă,
Năluca argintie din bruma unui vis,
A fost în scurta-i viață o muzică ce-n pripă,
Plângând pe-un flaut magic, se duse în abis.
Luntrașul cu chip palid i-a stat sinistru-n cale,
Lăsându-mă pe țărmuri să plâng rătăcitor,
Și mult timp mângâiere n-a fost pentru-a mea jale,
Dar traiul e un balsam, și omul, uitător.
Și totuși, floarea clipei, chiar astăzi câteodată,
Efebul din Novara cu ochii de mister,
Reurcă din adâncuri, lumină sidefată,
Ca luna oglindită de mare și de cer.
La țărm îl readuce luntrașul fără milă...
Îl smulg ca printr-un farmec de-al morții adăpost,
Tot nalt, tot zvelt, tot tânăr plăpând ca o zambilă -
Și-n repedea lui umbră mă văd precum am fost.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Isolde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi ce a mai spus Alexandru Macedonski despre flori, despre viață, despre prezent sau despre plâns
Întristarea mea este valul întunecos al marei, pe care o putere necunoscută îl împinge afară din adâncimi nemăsurate.
citat celebru din Alexandru Macedonski
Adăugat de D.H
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre întuneric
Desperarea
Atâtea chinuri mă tot apasă,
Curând ca floarea voi veșteji!
Și spun la oameni, dar ce le pasă
Dac-a mea viață se va fini?
Nici consolare nu am în lume,
Chiar râd mulțime de cântul meu.
Stinge-te, viață, stinge-te, nume!
Suflete, zboară la Dumnezeu!
Crezui odată c-a mea durere
Ea se va stinge, dar eu mă sting!
Căci nu am voie, și n-am putere
Moartea ce vine ca să o resping.
O consolare de l-astă lume
Nu aflai încă la chinul meu.
Stinge-te, viață, stinge-te, nume,
Suflete, zboară la Dumnezeu!
În van vegheat-am fără-ncetare,
Scriind în versuri dulci lecțiuni.
Lumea-și râse d-a mea cântare,
Râse d-a mele lamentațiuni!
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre râs, despre moarte, despre țări, despre zbor sau despre suflet
Asupra guvernului junimist sub care Turnul Colței a fost dărâmat
După destulă-nvălmășeală,
Nimica nefiind etern,
În ziua când la socoteală
Va fi luat și-acest guvern,
Și pentru-a lui glorificare,
Când "ce-ai făcut" va fi-ntrebat,
El va răspunde sus și tare:
Al Colței Turn l-am dărâmat.
poligramă de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către viitorime
Voi, care vă veți naște de-aci-într-un veac sau doi,
Voind s-aveți știință de cine-am fost și noi (...)
distih de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre naștere
O literatură trebuie să inoveze dacă vrea să trăiască și să fie puternică.
citat celebru din Alexandru Macedonski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă feresc întotdeauna de tâlhar ca de ciumat.
citat celebru din Alexandru Macedonski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asupra actualei Camere Române
Deputații d-altădată
Prea de tot erau tăcuți,
Țara însă ca s-o pată,
Cei de azi sunt prea limbuți.
epigramă de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre vorbire sau despre tăcere