Baladă prin care Villon cere tuturor iertare
La Cartezieni, ca și la toți
Călugării, la Devotate,
La pierde vară cu saboți,
La slugi, cocote-mpestrițate
În rochii strâmte-ncorsetate,
La fantele sfios de moare,
Cu cizmulițe moi, roșcate,
La toți le cer smerit iertare.
La fete care sfârc arată
Să-nhațe mușterii de soi,
La hoți ce numai certuri cată,
La saltimbanci cu maimuțoi,
La ghiuji, nebuni și papițoi
Ce fluieră de ți-e mirare,
Cu beșici, prapuri, tărăboi,
La toți le cer smerit iertare.
Dar nu la câini și trădători
Ce mi-au dat numai coji uscate
[...] Citește tot
poezie de Francois Villon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt un bărbat fără nicio meteahnă.
citat din Francois Villon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tont
Atât ești tont cât n-ai cap să pricepi;
Atâta mergi; cât pașii te pot ține;
Atât bați șaua pân' pricepe iapa;
Atât îl chemi pe dracu', până vine!
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stăpânire
Stăpâna mea, mai vreau să-ți dau de știre
Că inima-mi, de-a ta, nici o furtună
N-o s-o despartă. Dă-mi, la fel, vestire.
Și pentru asta suntem împreună!
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea
Urăsc iubirea și-o blestem
Și-o-nfrunt cu sânge și cu pară;
Prin ea murim și nu suntem
Ca preț, nici cât paraua chioară.
Mai bine zvârl lăuta-afară
Și nu-mi mai țin cu-amanții veacu';
De le-am fost soț odinioară,
De-acuma ducă-se la dracu'!
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Francois Villon despre moarte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pizma
Preascumpei Roza nu-i voi da
Nici inima, nici maiul meu.
Ar vrea mai bine altceva,
Chiar dacă are bani mereu.
Ce? Săculeț ce-atârnă greu,
Plin ochi de bani și-ncăpător.
Mai bine pier în ștreang și eu
Și cel ce-i dă un singur chior!
Chiar făr' ai mei, destui bani are,
Dar pentru asta nu-s pizmaș;
Sătul de chef și dezmățare
Nu m-arde-n fund să-i fiu părtaș.
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Francois Villon despre inimă
Vorbărie
Chiar de le știm că sunt limbute
Pe florentine, venețiene,
La zvonuri tare pricepute,
Chiar și bătrânele viclene,
De-ar fi lombarde ori ramlene,
Ori genoveze, știu precis,
Nici piemonteze ori savoiene,
N-au plisc mai bun ca la Paris.
Cică țin curs de-oratorie
Napolitanele; le place
Cotcodăceala, cum se știe,
Celor nemțoaice ori prusace.
De-s egiptene, ori grecoaice,
Sau unguroaice, nici în vis,
Nici castiliene, spanioloaice,
N-au plisc mai bun ca la Paris.
Bretone, svitere? să-nvețe,
La fel gascone, touluziene:
[...] Citește tot
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Greșeli
Ne știm greșelile, dar niciodată
Nu ne căim, ci-avem îngăduință
Noi știm că lumea-i temniță curată.
Pentru cel drept nu e cu ușurință
A bate, -a chinui nu-i cu putiță
Nici a fura călcând tot în picioare.
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Iubiți-vă, dar, mult și bine,
Mergeți la chef și la beții
Că toate or să se termine
Și pierdeți capul într-o zi!
Pe proști iubirea îi urî!
Ea duse în idolatrie
Pe Solomon, Samson orbi...
... Ferice-i omul când n-a știe!
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste
Și dacă atunci m-am încrezut
În chipul ei și-n ochii care
Până-n adânc m-au străbătut
Cu-a lor dulceață-nșelătoare,
Azi praf și pulbere-s în zare,
Lăsându-mă să mă usuc.
Deci, răsădi-voi altă floare
Și-n alt ogeac o să mă duc!
poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!