Nu știm
Nu știm de unde am venit,
Nimeni nu știe unde pleacă.
Venim din flăcări blestemate?
Plecăm spre-o vale veșnic seacă?
Nu știm de ce-am venit și cum
Pe-această coajă rotitoare,
Purtăm în sânge zări și fum
Și-n carne spumă și licoare.
poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Alb (1937)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi ce a mai spus Zaharia Stancu despre sânge, despre fum sau despre foc
Marii flămânzi ai lumii
Pentru mulții flămânzi ai lumii
Cerul nu-și scutură grădinile coapte,
Câmpul nu-și macină grânele,
Mările nu-și aruncă belșugu-n năvoade.
Pentru marii flămânzi ai lumii
Somnul nu vine dulce și lin,
Copiii nu cresc rumeni și sprinteni,
Femeile n-au coapse de piatră.
poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Alb (1937)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Zaharia Stancu despre somn, despre femei, despre creștere, despre copilărie sau despre cereale
Fuga lebedelor
Pământul cântă-n pașii noștri proaspeți,
Tremură în văzduh învierea,
Mâinile ți s-au făcut mai mici, mai înguste
Și unghiile mai viorii.
Cu steme voievodale pe frunte
Melcii suie în crengile livezii.
S-au furișat spre munți, spre munte,
Lebedele zăpezii.
poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Alb (1937)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Zaharia Stancu despre zăpadă, despre vioară, despre mâini, despre crengi sau despre Pământ
Gol
Azi am bătut cu talpa în pământ
Și nu mi s-a răspuns nici un cuvânt.
Slăvile le-am lovit c-un stol
Și-au răsunat a gol.
E gol ținutul; pare goală fața
Acestei lumi pe care-o sorb într-una,
Și-mi pare fără sâmbure chiar ora
În care mi se clatină sub frunte luna.
poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Alb (1937)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Zaharia Stancu despre timp, despre prezent sau despre cuvinte
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din volumul: Alb, adresa este: