Velur
Când tu revii se face în miezul zilei noapte
și îmi aduc sobolii prin galerie lapte
ridichi de lună nouă și ștevii de sobol
alimentarul bol
când tu revii sar blănile de nurci
pe patul meu de fier în care urci
ca o cascadă veche de parfum
vin călăreții obosiți de drum
începe casa liniștit să ardă
din beciul rece până la mansardă
cum arde rapița pe câmp în lanuri
poezie clasică de Virgil Teodorescu din Blănurile oceanelor și alte poeme (1969)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Virgil Teodorescu despre timp
Alibi în zinc
Cosmopolit ca arborii pitici,
mai lustruit ca jilțul bunicii decedate,
vând lemnul liniștitelor carate
pe două, trei vertebre de arici.
Și încurcând mai rău decât s-ar crede
reverberarea spectrului solar,
dau liber curs principiului barbar
deplin stăpân peste cocleala verde.
Răstălmăcirea vechiului tipar
m-ajunge când, pe țeasta mea târzie,
alunizează blonda colilie
și clocotul incandescent de var.
poezie clasică de Virgil Teodorescu din Blănurile oceanelor și alte poeme (1969)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Virgil Teodorescu despre copaci
Capriciu, II
Regele vorbea în sala tronului.
Șambelanul își încerca norocul.
Sub tron o virgulă elegantă
roșie ca focul.
Pe când regele rostea ultimele silabe
regina umbla prin palat
în patru labe
izbind în uși
cu ciocul.
poezie celebră de Virgil Teodorescu din Blănurile oceanelor și alte poeme (1969)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Blănurile oceanelor și alte poeme, adresa este: