Ce să mă fac acum? Să fiu insinuant-tandru? Să fiu fermecător-grosolan? La naiba, niciodată nu înțeleg bine cum și în ce clipă trebuie să mă port cu o femeie cherchelită. Până atunci oare să vă spun? până atunci nu le cunoșteam bine nici pe cele cherchelite, nici pe cele treze. Mă năpusteam în urma lor cu gândul, dar, de îndată ce mă năpusteam inima mi se oprea înspăimântată. Planuri aveam, dar nu aveam intenții. Iar când apăreau intențiile, dispăreau planurile și, deși eu mă năpusteam cu inima în urma lor, cugetarea mi se oprea înspăimântată.
Venedikt Erofeev în Moscova-Petuski (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și în afară de noi doi nu mai era nimeni. Și ea, alături, râde de mine ca un copil plin de har. M-am gândit: E nemaipomenită! E o femeie căreia până astăzi sânii i-au fost ciupiți doar de presimțiri. E o femeie căreia înainte de mine, nimeni nu i-a pipăit nici măcar pulsul. O, mâncărime fericită în suflet și peste tot!
Venedikt Erofeev în Moscova-Petuski (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Moscova-Petuski, adresa este: