Adevărul e că materia, fiind calitatea vădită, se impune cu mai multă evidență percepțiunii, fiind luată ca substanță, ca nucleul (sâmburele) lumii. De fapt, avem numai împreunarea elementelor care alcătuiesc un tot lumea. Când zicem substanță, înțelegem elementele lumii sau ceva analog, mai conform cu realitatea; substanța reprezintă legătura de unire a elementelor care construiesc lumea. În acest fel, cuvântul substanță exprimă indirect ideea unui tot invizibil lumea întreagă. E de observat că astfel înțeleasă substanța, o putem analiza ca ceva ce poate fi cunoscut. Căci, din clipa ce avem o îndrumare în cunoașterea raportului elementelor care alcătuiesc lumea, totul e aflat. (...)
Revenind la materie, amintesc cele trei chestiuni care adesea se pun: materia este nesfârșit de mare, sau este mărginită? Se divizează la infinit, ori până la o limită oarecare? Este de un fel, sau de mai multe feluri? Toate aceste întrebări se pun și elementelor constitutive ale lumii, care trebuie să fie rezolvate în acest sens.
Vasile Conta în Întâiele principii care alcătuiesc lumea
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Întâiele principii care alcătuiesc lumea, adresa este:
