Dragostea florilor
Și înălțimea
e dureroasă depărtare
o pană frântă
preface zborul
în presupunere
în dragostea florilor
vântul hotărăște.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Valeriu Butulescu despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Creșterea neființei
Prin răni
ne vedem
sinele
o durere
mai poate dovedi
că exiști
în tandrețea șarpelui
nimeni nu vrea să creadă
pe nimeni nu tulbură
sângele incolor al florilor.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Valeriu Butulescu despre existență sau despre creștere
Teresa
În ochii tăi
rotunzi
ca un cer căzut în fântână
citesc cărțile
încă nescrise
mâinile tale
îmi reconstituie chipul
din cioburile oglinzii
sparte în tinerețe.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătorie
Imperiul meu
este
acest dreptunghi
de hârtie
merg prin el
în vârful degetelor
să nu cumva să calc
fără să vreau
în țară străină.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și tremură sub vânt
Soarele va cădea iar
pe deal
mestecenii fac semne
și tremură sub vânt
florile nimănui
ciobanii râd
a mai venit o seară.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Valeriu Butulescu despre oi sau despre Soare
Nichita
Încercăm și noi
să descompunem pușca
în cuvinte
dar orice altă ordine
e o dezordine
prin ploaie
te căutam
mulți dintre noi
se vor îneca probabil
în apa strânsă
în urmele pașilor tăi.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Titel
Sufletul tău
fu pomul firav
cu un fir de viață legat
de parul vertebrelor
răzvrătite celule
corbi îndoliind copacii
în inflorescența tumorii
crescu neființa
să fie oare luna
marele câine
care păzește lumea.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Valeriu Butulescu despre viață sau despre timp
Cămătărie
Am un râs sănătos
mi s-a permis chiar
să împrumut zâmbete
au și venit câțiva
i-am ajutat să-și monteze zâmbetele
pe colțul gurii
au plecat fericiți
lăsându-mi garanție
câte o lacrimă
dar le-am spus
să le aducă repede înapoi
că mâine
e sfârșit de săptămână
și multă lume
vrea să zâmbească.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gard înseamnă
Gard înseamnă
teamă de câini
și sete de proprietate
numai pe gard
pisica se simte
a nimănui
poarta rămâne mereu
o injurie
adusă gardului.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testament
Alte bunuri nu am
câteva cărți
și această planetă
inima
n-o-nchideți iar
în urne
aruncați-o
în urma plugului
să bată iar
în unduiri de spice
în creierul roșu al lubeniței
să cugete dulce
cu brațe de iederă
iar să iubească.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Creșterea neființei, adresa este:
