Om cu om
Un om fusese-o frunză și numai om cu om,
Au izbutit să crească și să se facă pom.
Că moare frunza-n ramuri, puiandră și ușure,
Copacul viețuiește și s-a-nmulțit pădure.
Tu-ți răsplătești ursita de grabnică pieire,
Făcîndu-te, din omul prigoanei, omenire.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri -1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 84
Cu opaiț și cu lună,
Ne-am scris nopțile-mpreună.
Și la rău, ca și la bine,
Nu prea m-am uitat la mine,
Ascultînd numai povața:
Omul să-și muncească viața.
Mi-am muncit-o - și atît -
Ca să-mi treacă de urît.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri -1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și nu știu
Pasăre mică-n pomi pierdută,
tu cînți de acolo nevăzută.
Din graiul tău cu vocea mică
Îmi pari aproape-a fi cît o furnică.
Ai fost lăsată singură în toată
Această nesfîrșire depărtată,
Plăpîndă, trecătoare și amară,
Și nu știu de trăiești pînă diseară.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri -1980 (14 august 1957)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Versuri -1980, adresa este:
