Ștergarul în care mi-am uitat copilăria
locul din care nu fug niciodată -
copilăria
m-am născut în ziua în care albul din cireși plesnea de culoare
cerul lăcrima pe la margini
mama se pregătea să învelească sarmale în foi de varză acră
(ultima fiertură dinainte de paște)
câteva gânduri mocneau printre cuvinte...
calul vecinului era dus la plug între hatul lui Mitru din deal
oricum nu avea cine să-l înhame la căruță
tata plecase la muncă
îl năcăjea plecarea la patru fix dimineața pe jos cinci kilometri
uita de mama și de burta ei țuguiată ca o pâine
scoasă din cuptorul de după casă făcut de străbunicul
înainte de război...
așa m-a născut mama neajutorată
fără doctor într-un ștergar alb
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din carte:exil în durerile altora
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Teodor Dume despre tată, despre mamă, despre dimineață sau despre întuneric
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din carte:exil în durerile altora, adresa este:
