Melancolie
stau încotit peste fereastră
o liniște mereu îndatorată
îmi lunecă peste pleoape
și nu pot
să asist la
urgențele clipei
doar ploaia cu efectele ei zgomotoase
mă îmbie la taifas
ce negru e cerul și
câtă disperare înspre deal...
poezie de Teodor Dume din Timpul, devoratorul de umbre (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot mai adânc...
de la o vreme devenisem amanți
nu era nicio cale să ajung la capăt
nici nu mai am curajul
să vorbesc despre asta
totul e un du-te vino
e aproape iarna și
țipătul corbului se afundă în mine
tot mai adânc
tot mai adânc
tot mai adânc...
poezie de Teodor Dume din Timpul, devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între două singurătăți
mă plimb între două singurătăți
nici nu știu pe care să o aleg
una dintre ele îmi biciuie obrajii
negreșit voi continua să mă plimb
și să sorb din trupul meu ca
dintr-o ceașcă
cu iluzii
prin ochiul de sticlă al timpului
imaginile trec una câte una
nu mă recunosc
știu însă că Ea
va veni
dinspre partea cealaltă a răsăritului
și-mi va spune că
viața are gust de pământ
voi trece și prin gândul acesta
așa cum de la o vreme
am trecut pe lângă mine însumi
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Timpul, devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu încerca umilința pe lucrurile slabe.
aforism de Teodor Dume din Timpul, devoratorul de umbre (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Timpul, devoratorul de umbre, adresa este:
