Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay

Gândeşte-te la lucruri frumoase, gândeşte-te la lucrurile care îţi plac, la toate lucrurile care te fac fericită, la toate acele momente speciale, magice, pe care ţi le aminteşti...

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de Mateev Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voia să o împingă la o parte pe mama ei, voia ca aceasta să stea dreaptă şi să-i privească pe bărbaţi plină de curaj, să nu mai tremure de frică, să-şi împiedice inima să bată în felul acela, ca a unui animal înspăimântat. Voia ca mama ei să fie curajoasă.

citat din romanul Se numea Sarah, Paris, Iulie 1942 de Tatiana de Rosnay
Adăugat de S
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl îl rugă să vină cu el, să-l însoţească, se ducea doar să-şi ia băiatul şi venea imediat înapoi. Poliţistul îi ordonă să se dea din drum. Tatăl se întoarse la locul lui, adus de spate. Plângea. Fetiţa luă cheia din mâna lui tremurândă şi o puse înapoi în buzunar. Oare cât va supravieţui fratele ei? se întreba. Probabil că încă o aşteaptă. Avea încredere în ea; avea încredere în ea fără reţinere. Nu suporta gândul că frăţiorul ei o aştepta în intuneric. Trebuie să fie înfometat, însetat. Probabil că i se terminase apa. La fel şi bateria de la lanternă. Dar oriunde era mai bine ca aici, îşi zise. Orice era mai bine decât acest iad, duhoarea, căldura, praful, oameni care ţipau, oameni care mureau.

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay (2007)
Adăugat de Editura Litera
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum era posibil ca întregile vieţi să se schimbe, să poată fi distruse şi ca străzile şi clădirile să rămână neschimbate?

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de A
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acea viaţă tihnită, blândă, care părea atât de îndepărtată, fetiţa ar fi crezut-o pe mama ei. Pe vremuri credea tot ce-i spunea mama ei. Dar în această lume nouă şi aspră, fetiţa simţea că se maturizase. Se simţea mai bătrână decât mama ei. Ştia că celelalte femei spuneau adevărul. Ştia că zvonurile erau adevărate. Nu ştia cum să explice asta mamei ei. Mama ei devenise ca un copil.

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de Parachiv Andrei Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ma simţeam prost faţă de Antoine. De ce-i plăcea lui Bertrand să mă facă să par americancă falsă, plină de idei preconcepute, mereu critică la adresa francezilor? Şi de ce stăteam acolo şi îi permiteam să îmi vorbească astfel? Cândva era amuzant. La începutul căsniciei noastre, asta fusese o glumă clasică şi îi făcea pe prietenii noştri americani şi francezi să râdă în hohote. La început.

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de Iuliana Demian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bertrand râse – avea un râs molipsitor, o combinaţie între o hienă şi un saxofon.

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de S
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desigur, ştiam că la chatte era femininul pentru "pisică", dar mai însemna şi "păsărică". Ultimul lucru pe care îl voiam era ca Antoine să râdă în hohote de sensul dublu al cuvântului.

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de Maria Stejeran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strivită între Zoe şi Antoine - puţin cam sufocant cu parfumul lui Vetiver - mi-am zărit fugitiv chipul în oglindă, în timp ce urcam. Arătam la fel de părăginită ca liftul acela care gemea din toate încheieturile.

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de S
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul avea să fie bine. Urma să se întoarcă repede, toţi aveau să se întoarcă în curând. Dar bărbatul era extrem de trist. Pe obraji îi curgeau lacrimi, lacrimi tăcute de neputinţă şi de ruşine, pe care ea nu le înţelegea.

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de S
Comentează! | Votează! | Copiază!