Un prun pe un deal - singurul prun de pe deal
eram ca un sâmbure prins de pământ
când am pus urechea la adăpost să nu aud
cum cresc
și pierdeam vremea prin livezi
fluieram hoinăream tot ce întâlneam
până și întâmplarea
uitarea din altă viață
iz crud
așa formasem o așezare în mine
uneori mutul vorbea din scripturi
atunci îmi duceam din gânduri pe un pod
departe
odată am fost și eu acolo prin lume
se umbla cu cerșitul și cu inima la vedere
dacă muream din prea multă iubire ne ascundeam
fiecare în căciula celuilalt ca să nu simțim gust de trup
aceasta poate fi o poveste
dar eu am numit-o singurul prun de pe deal
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ea, ei
mâine,
o zi,
o distanță pentru fiecare om care iubește de aproape.
în suflet liniștea dintre: vezi, tu, oare, mamă, norii aceia cum trec?
și, da, m-am cuibărit în mine, dar te iubesc.
e un dar.
cum mâine,
cum o zi,
cum o distanță,
cum știi.
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem din scurt
la o fereastră am bătut cândva atât de mută
în plin și-n gol
pe limba uscată cum urcau melcii cu sarea din cochilii
spumele doamnei mele
pelerinilor cu răsuflarea lor ciobului din sticlă umbră
trădare!
și sticlă spărgeam cu ochiul
în văzul tuturor când sângele mirosea
atât de roșu fără pată
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum cu oameni spre înălțare
când piciorul calcă strâmb poteca
la limita acestui timp o cruce se înalță
unde capăt nu e
e chin
mă împart în văzul tuturor
cu un ceas mai târziu de ultima cântare
omul meu plânge în oglindă
iar ploaia mult așteptată
îi brăzdează chipul în defileuri
și uite-l cum curge uriașul lui Dumnezeu
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua numelui
de ziua numelui am prins rădăcini în parcul din fața gării
așteptam să treacă trenul care aducea speranțele ambalate în ani
să cumpăr una pentru tata pentru mama
de-aș putea să mă mișc...
sunt prinsă în sol de secole
un ierbar prăfuit fără valoare
o poveste despre oamenii bătrâni nostalgici
cu aplecare spre tulpină
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un trifoi într-o inimă - ploaie cu trifoi și pisoi
ce ploaie îmi bate din geam vremea
dau fuga până acasă
pun acoperișul pe bloc
des absurd cum plouă
cum ți se pare rochia mea
atârnată de autostrada soarelui care urcă spre cer
ca o foiță de țigară sau ca o fată desculță
hai îi spune mai bine să dăm naștere azi unui pisoi
și în partea inimii a început să le încolțească un trifoi
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când liniștea
acolo mă voi găsi într-o liniște deplină
singură în huruitul unei roți de moară
când apa trece prin mine smulsă din călcâi
când orele
când zilele
și din dor când mi se lasă vulturii pe umeri ca niște miei la pășunat
să îngâne din ce a mai rămas prin munți
am să aleg dealul acela colorat în care dorm gândurile noastre
mai jos de frunte
să mă îngroape
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scurtă plimbare
când ieșeau amintiri la iveală
totul era ca o risipă de noi
vremea complice cu uitarea
un ghiduș de suflu trădător
se juca de-a prinsa cu iubita mea viața
da viața îmi era iubită
și spinii ei prinși de respirație
ca două valve
cândva fusesem un mister
adunam nimicuri de prin lume
așa am putut să adulmec un firicel de sânge
din glezna unui om
iar viața să cred că nu mă știe
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om cu capul aplecat în mâini - omul meu
gândesc omul prin omul meu
și lucrurile simple
fac din bucurie trepte spre ceilalți oameni
omul meu e vesel uneori cherchelit de emoții
plânge și râde la un trandafir
că așa e viața plină de ifose
de babe oarbe
tocmai asta îi spun omului meu
să ducă pentru el în cârcă
cei mai grei saci ai pământului
când mâna lui puțină va da apă să bea muribundului
toată planeta să știe că va fi salvată de el
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măsurătoare
am luptat pentru dreptate multă vreme/prostită am fost și sunt
îmi place să cred că raiul e o sfoară întinsă
de care stau agățate sufletele noastre ca o foiță de tutun
și cerul capătă noimă asemenea unei morți fizice
în timp ce copilul rostogolește cercul
de mine se agață umbra
ia forma nimănui iar tu vezi omul
e plin ochi și de el
odihnă trupului meu îi spun lui trupului
și nu mă cred
când mă fac mă numesc
Silvia!
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Gri kamikaze, adresa este: