Ascultă trestia ce plânge
Ascultă trestia ce plânge,
de despărțiri ea ne vorbește.
"De când m-au secerat din stuf,
suspinul meu pe oameni îi mâhnește.
Caut un suflet de surghiun lovit,
să-i povestesc a dorului năpastă.
Toți cei ce de obârșie-au fost rupți,
a întâlnirii clipă o adastă.
În cin ales suspinul mi-am purtat,
și-ntre sărmani aflai tovărășie.
Prieten fiecare își zicea,
dar nimeni taina n-a vrut să mi-o știe.
Nu e departe taina de suspin;
luminile-i privirii sunt ascunse,
ca sufletul de nimenea văzut,
dar trup și suflet sunt întrepătrunse.
Nu vânt, ci foc este al trestiei zvon.
Cine de foc nu-i stăpânit, să piară!
În trestii-s ale dragostei văpăi,
tot dragoste și-n vinul ce dogoară.
[...] Citește tot
poezie celebră de Rumi din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi Rumi despre iubire, despre suflet, despre vânt, despre vorbire, despre tristețe, despre prietenie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Din poezia de dragoste a lumii, adresa este:
