Amintiri, amintiri, amintiri...
Pe masa cu trei picioare este-un boț de mămăligă
Jos la vatră, pe jăratic, trebui' puiul să se frigă.
Dintr-un bol, mujdeiul duce aburi mirosind plăcut
Către toți cei mulți din casă, către-un trecător flămând.
Se aud foșnind porumbii dezbrăcați de chihlimbar
Și pocnesc sub jalnic cântec înveliți în strai de jar,
Cânt și vers e șezătoarea, tihnă-n suflet, zumzet, pace...
Numai trecătorul singur, stă la drum și plânge... tace...
Un suspin prelung se-aude! Plânge lumea, plânge codrul!
Teama-n râuri se prelinge... ploaia și-anceput prohodul!
Dungi sfielnice,-argintate se coboară din genune,
Cerul este tot mai negru! Val de lacrimă și spume...
O fântână de-ntuneric, o fântână de lumină...
Trecătorul bate-n poartă... cere apă și odihnă...
- Milă fie-vă de mine! Da-ți-mi loc într-o coșare
Și-oi mânca ce am în traistă... Nu v-a fi cu supărare!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Amintiri, amintiri, amintiri...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Amintiri, amintiri, amintiri..., adresa este:
