Nu alerga zilnic în ospeție la altă depărtare.
Renata Verejanu în Ofranda omeniei
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Renata Verejanu despre timp
Acuarelă
Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat:
O, cum mai latră gerul, trezind întregul stat.
Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte
Nu cred să te iubească de astăzi înainte
Așa altcineva.
Ci visele ca mrejele, ca un desiș ghimpos...
Trag plapuma,
trag pielea dezvelindu-mă până la os,
De parcă-ar stărui cerul
în carnea-mi să se împlânte,
Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte.
Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită,
Și ca nicicând bogată, și ca nicicând iubită...
Eu dintr-un vis în altul aș trece nopți întregi
Când ochii tăi senini ascultătorii regi,
Mi-s pază lângă buze, și-mi însoțesc silaba...
Ca fiarele nicicând să-și vâre-n cântec laba.
poezie de Renata Verejanu din Ofranda omeniei (1980)
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Renata Verejanu despre muzică, despre iubire, despre viață, despre ochi sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ofranda omeniei, adresa este: