Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Grădinarul de Rabindranath Tagore

I

Poete, se-apropie seara; îți încărunțește părul
Auzi în visările tale singuratice chemarea de dincolo?
E sear㠖 spunse poetul – și-ascult, cineva poate strigă din sat,
Cu toată ora târzie
Veghez dacă două inimi tinere, rătăcite, se găsesc și dacă
Ochii lor lacomi cerșesc muzica menită să le curme tăcerea
Și să vorbească pentru ei.
Cine le va țese cântece de iubire, dacă eu stau pe țărmul vieții
Și contemplu moartea și viața de dincolo?
Cea dintâi stea a serii se stinge
Flacăra unui rug funerar moare domol lângă râul tăcut.
Șacalii urlă în cor în curtea casei pustii, în lumina istovită a lunii.
Dacă vreun călător, părăsindu-și căminul, vine aici să vegheze
Noaptea și cu fruntea plecată să asculte murmurul întunericului
Cine va fi acolo să-i șoptească tainele vieții, dacă eu, închizându-mi
Ușile, aș încerca să mă lepăd de datoriile de muritor?
Nu-mi pasă că-mi încărunțește părul.
Sunt pururi la fel de tânăr, sau la fel de bătrân,
Asemeni celui mai tânăr sau mai bătrân din satul acesta.
Unii au surâsul dulce și simplu, iar alții, un licăr viclean în privire.

[...] Citește tot

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913)
Adăugat de Carmen Manuela MăcelaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 25 ianuarie 2016.
Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 5.99 lei.

* * *

– Să crezi în dragoste, chiar dacă-i izvor nesecat de durere. Nu-ți încătușa nicicând viața inimii tale.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.

– Iubita mea, sufletul nu este făcut decât să trăiască între lacrimă și cântec.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.

– Bucuria are viața scurtă ca picătura de rouă. Atunci când surâde, moare. Durerea este puternică și de neînfrânt. Lasă fiorii dragostei să-și trezească din nou lacrimile durerii în ochii tăi.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.

– Floarea de lotus voiește mai bine să se răsfețe o clipă doară în lucirea soarelui, ca apoi să moară, decât să trăiască veșnicia iernii într-un biet mugur.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 18 iunie 2016.
Distribuie

* * *

El îmi șopti: "Dragostea mea, înalță-ți ochii"
L-am mustrat, spunându-i: "Pleacă" – și el nu s-a mișcat.
Cu mâinile mele prinse în ale lui – așa a stat înaintea-mi.
I-am spus: "Părăsește-mă" – dar el n-a plecat.
Și-a apropiat chipul de urechea mea. L-am privit și i-am spus:
"Ce rușine" – și el nu s-a mișcat din loc.
Buzele lui atinseră obrajii mei. Am tremurat și i-am spus:
"Prea mult îndrăznești" – dar el n-a roșit.
Înfipse o floare în părul meu. I-am spus:
"Degeaba" – dar el nu s-a neliniștit.
Îmi luă florile ce-mi încercuiau gâtul și dispăru.
Plâng și întreb încă și azi în inima mea:
"De ce nu vine iar?"

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 15 octombrie 2016.
Distribuie

LXXXV

cititorule, cine ești tu oare
care-mi citești poemele acestea
și după o sută de ani?
nu-ți pot trimite nicio singură floare
din belșugul acestei primăveri
niciun singur licăr de aur
din norii de-acolo, împurpurați de lumini...
deschide-ți larg ușile și privește afară!
din propria ta grădină în floare
culege-ți doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare
cu o sută de ani mai'nainte.
și-n bucuria inimii tale să simți
bucuria vie care-ntr-o primăvară
cu zori diafani
a cântat și vocea ei veselă
și-a rostogolit-o și peste o sută de ani.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913)
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 16 august 2017.
Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

* * *

Te iubesc, dragul meu. Iartă-mi astă iubire. Ca o pasăre ce și-a pierdut cărarea m-ai prins în umbra aripilor tale, că vălul sufletului meu săgetat de puterea ta căzu. Acoperă-l cu mila ta, dragul meu drag, și iartă-mi astă iubire.

Și dacă nu mă poți iubi, dragul meu, iartă-mi astă durere. Nu-mi zvârli priviri răutăcioase din depărtarea zărilor. Mă voi strecura în colțul meu și înmărmurită voi rămâne în puterea îngândurată a nopții. Cu amândouă mâinile acoperi-voi rușinea ochilor mei. Întoarce-ți fața de la mine, dragul meu drag, și iartă-mi astă durere.

Și dacă mă iubești, dragul meu, iartă-mi astă bucurie. Când sufletul meu e scăldat de valurile fericirii, nu râde de rătăcirea mea învolburată de primejdii. Când înălțată pe soclul puterii te conduc cu tirania dragostei mele, și când, ca o zeiță, îmi închin ție darurile mele, primește-mi mândria, dragul meu, și iartă-mi fericirea.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 29 mai 2018.
Distribuie

* * *

Privirea-ți întrebătoare e plină de-ntuneric. Ar vrea să cunoască gândul ce mă frământ㠖 ca și luna, adâncul apelor. Am desfășurat înaintea ochilor tăi, de la o zi la alta, toată viața mea. Nimic n-am ascuns și nimic n-am reținut privirilor tale, și iată de ce tu nu mă cunoști.

De viața-mi ar fi o gemă, aș frânge-o în mii de bucăți și, strângându-le într-un șirag, le-aș atârna gâtului tău. De n-ar fi decât o floare gingașă și plină de viață, aș smulge-o de pe tulpina ei s-o anin părului tău. Dar ea, ea nu-i decât inimă, draga mea. Cunoaște careva marginile ei? Marginile ei necunoscute sunt și ție, și totuși stăpâna acestei împărății ești! De n-ar fi decât o clipă de plăcere, ai vedea-o înflorind într-un surâs de fericire și pe dată ai înțelege-o. Și dacă n-ar fi decât chin, s-ar topi în mii de lacrimi cristaline, reflectând fără de șoaptă taina ei. Dar ea... e dragoste, iubita mea! Plăcerea și chinul ei sunt nețărmurite. Dorințele și fericirile sunt veșnice. Și așa de aproape e de tine – ca însăși viața ta. Dar niciodată n-o vei cunoaște în toată a ei putere.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 14 mai 2018.
Distribuie

LXXXV

Cine ești tu, cititorule care-mi vei citi poemele, de azi într-o sută de ani?
Nu-ți pot trimite nici măcar o singură floare din belșugul
acestei primăveri, nici măcar un singur firicel de aur din bogatele mine ale acestor nori.
Deschide-ți larg ușile și privește afară.
Culege din înflorita-ți grădină înmiresmatele amintiri
ale unor flori veștede, răsărite în urmă c-un veac.
În bucuria inimii tale o vei putea simți și pe aceea care a-nfiorat până la cântec inima unui frate de-al tău,
într-o dimineață de primăvară, făcându-l să-și trimită glasul extatic la drum, către tine, cititorul meu de azi într-o sută de ani.

poezie clasică de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

* * *

Sunt dornic să-ți spun cuvintele cele mai adânci pe care aș putea să le spun. Nu îndrăznesc; mi-e teamă de râsul tău. Iată de ce îmi râd de mine și fac să izbucnească taina mea în mii de glume. Nesocotesc chinul meu de teamă să nu-l nesocotești tu.

Sunt dornic să-ți spun cuvintele cele mai simțite pe care aș putea să le spun. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că nu le vei crede. Iată de ce le prefac în minciuni și-ți spun prin ele ceea ce nu gândesc. Las să apară durerea mea ca ceva nechibzuit, ca nu cumva s-o iei tu drept nechibzuință.

Sunt dornic să-ți aleg cuvintele cele mai prețioase, pe care aș putea să le rostesc. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că nu la fel îmi vei răspunde. Iată de ce sunt plin de mândrie de această putere a mea: te chinui – de teamă că nu vei cunoaște niciodată chinul.

Sunt dornic să mă așez plin de tăcere lângă tine. Nu îndrăznesc, de teamă că buzele-mi vor trăda inima. Iată de ce vorbesc mult și fără de șir – ca să ascund taina inimii mele în această vorbărie. Chinui suferința mea ca nu cumva să mi-o chinui tu.

Sunt dornic să mă depărtez de tine. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că vei întrezări lipsa mea de bărbăție. Și iată de ce vin spre tine cu fruntea sus și cu un aer nepăsător. Privirea chinuitoare a ochilor tăi îmi ațâță durerea în fiecare clipă.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 6 septembrie 2017.
Distribuie

* * *

Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun! Toată noaptea am vegheat, și iată că acum pleoapele-mi cad de somn. Mi-e teamă că te-aș pierde, dacă adorm. Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun!

Tresar și întind mâinile să te ating cu ele. Mă întreb: "E oare vis?" De ce nu pot sădi picioarele tale în carnea sânilor mei și să le țin strânse la piept? Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun!

poezie clasică de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Toată dimineața am încercat să-mpletesc o cunună, dar florile-mi lunecau dintre degete. Erai așezat departe de mine și mă priveai pe furiș. Întreabă ăst ochi întunecat de răutate – a cui e vina?

Încerc să cânt un cântec – zadarnică încercare. Un zâmbet pierdut tremură pe buzele tale. Întreabă-l de ce – nereușita mea? Lasă-ți buzele surâzătoare să-ți spună cum glasul meu s-a întunecat în tăcere ca o albină nebună de beție în sânul unui lotus.

E seară. E timpul ca florile să-și închidă petalele. Lasă-mă să mă așez lângă tine și poruncește buzelor mele să îndeplinească astă slujbă a nopții, la lumina stelelor îngândurate!

poezie clasică de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Grădinarul, adresa este:

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Rabindranath Tagore

Rabindranâth Thâkur
Rabindranath Tagore
scriitor și filozof indian, cel mai important poet indian din epoca colonială, a fost un scriitor bilingv, exprimându-se atât în limba bengali, cât și în limba engleză, pictor și compozitor al mai multor cântece cu caracter popular

Evenimente biografice

Votează Grădinarul

Dacă îți place Grădinarul, dă-i votul tău, pentru ca și alții să găsească pagina mai ușor.

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!