La clică
Baba Gherghina deschidea ușa
Care se văita îndelung: "scââârț"...
Își rezema trupul cocoșat de peretele verandei
Își freca nasul coroiat, ca o aripă dorsală de rechin,
Din cauza mirosului înțepător
De blană de capră netăbăcită
Întinsă pe jos,
Peste pământul din casă.
-Drăgoșică maică, te duci să iei pâine,
Că nu mai e și mai târziu nu mai are?
-Nu! Răspundea nepotul favorit,
Să se ducă Sura, că e mai mare,
Ce dreacu face,
Vrea de-a gata?
-Ce vrei Buleo? răspundea soră-sa Mia,
Poreclită Sura din cauza părului ei blond-cenușiu,
Pe tine te-a trimis băi T,
("T" de la tebeceul de care abia scăpase Dragoș,
Umblând o vreme prin tot felul de sanatorii),
[...] Citește tot
poezie de Mioara Anastasiu din Genuinul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Genuinul, adresa este:
