Iartă-mă
Iartă-mă, te rog, tu, Cea-care-zâmbești.
Știu că-mi atârnă iertarea
În cornițele zâmbetului tău.
Tu, Dulce-împlinită, iartă-mă.
Iertarea mea e-n boiul tău de farmec,
În ondularea mijlocului tău subțire,
În grația cu care te miști,
O, mlădios punct de-ntrebare.
Iartă-mă pentru suferințele mele,
Iartă-mă că-mi ești prea dragă,
Că mor când te duci
Și-nviu când apari.
Iartă-mă, Domniță-a-inimii-mele!
Cuprinde-mă de după grumaz,
Apleacă-ți spre mine
Fața de soare, gene de ceață.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihail Sadoveanu din Daim (22 martie 1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Fratii Jderi" de Mihail Sadoveanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Primăvară
Cum te ridici și ieși din casă,
Vremea se face frumoasă;
Îți vin cocoare
Vâslind sub soare;
Vacile-Domnului și furnicile
Anunță rândunicile;
Un flutur s-anină
De-un fir de lumină.
Cum ai râs cu dinți mărunței
Au înflorit flori în ochii mei.
Timpul stă - căci ai sosit.
Numai inima-mi bate ca un ornic grăbit.
"Bucură-te că ea e aice,
Timpul te-nșală", - biata inimă-mi zice.
poezie celebră de Mihail Sadoveanu din Daim (1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă tângui ca un stih din Psaltire
Mă tângui ca un stih din Psaltire,
Gândul închinându-mi-l ție;
Ore sarbede, ore de mâhnire,
Ore de veșnicie.
N-am sprijin, n-am argument;fără sens
O inima-a altuia în mine mai bate;
Se-ncercuie tot mai strâns și mai dens
În juru-mi singurătate.
Câte zile, câte săptămâni, câte luni,
Câți ani, câte veacuri sunt
De când o primăvară cu minuni
A înflorit pe pământ?
Amintirea paradisului e-n mine,
După umbra ta rătăcesc din loc în loc;
Uit că te-a furat spre țărmuri străine
Fantastica pasere Roc.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihail Sadoveanu din Daim (1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Hanul Alinării
La Hanul Alinării
Deodată m-am trezit,
Și harmăsarii disperării
În spulber de spumă-au poticnit.
Din umbra pridvorului ș-a scării-
Tu, scumpo, mi-ai zâmbit!
Mi-ai zis: Străinule pribeag,
De ani te-aștept și te-am dorit.
Când mi-ai sosit în prag,
E soarele la asfințit.
Îmi vii cu albe flori la tâmple
Și mă găsești între ruine.
Ce are să se-ntâmple,
O, călătorule străine?
poezie clasică de Mihail Sadoveanu din Daim (22 martie 1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iertare din nou vreau să-ți cer
Iertare din nou vreau să-ți cer
Într-un stil cu mult mai subțire,
Cu ochii și mîna spre cer
Și cu intonări de psaltire.
O, tu, frumoaso, de care-mi atîrnă
Viața-și care-mi alungi
Din cale pe palida cîrnă,
Numai c-o rază din genele-ți lungi,
Iartă-mă că plouă și-i ceață,
Că oamenii-s răi, că pînea nu-i bună,
Că nu se găsește nimica în piață,
Că, noaptea, nu-i lună.
Iartă-mă, scumpo, că te ador și
Acum și pururi, cu suflet curat,
Iartă-mă că apraope în fiece zi
Quod tentabam dicere versus erat.
[...] Citește tot
poezie clasică de Mihail Sadoveanu din Daim (1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Daim, adresa este:
