Campanie electorală
Domnule senator
grupul nostru de ziariști
ține să vă felicite călduros
pentru succesul pe care l-ați avut
în campania electorală
și vă roagă să-i acordați
câteva minute
mai întâi ne-ar interesa să știm
ce este materia
și câte forme de existență are
apoi am dori să cunoaștem
care este raportul dintre spirit și corp
și dacă infinitul
poate fi intuit în natură
iar la sfârșit dacă puteți
spuneți-ne câteva cuvinte
despre frunza de vișin
poezie de Matei Vișniec din Orașul cu un singur locuitor (2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi ce a mai spus Matei Vișniec despre timp
Schițe pentru o tăcere perfectă
În sala de așteptare e liniște o
monedă se rostogolește pe ciment
păianjenul pândește din difuzorul
gării haina plină de pete atârnă
singură în cuier
trenul oprește un singur minut
călătorul nebun se apropie de mine
și mă fotografiază plângând
câinele gol
dă târcoale mărului gol
poezie de Matei Vișniec din Orașul cu un singur locuitor (2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poftim un caz
Sunt oameni care au acumulat la întâmplare
mine de pix epiderme infinit de subțiri vârfuri de lance
eu nu, gândul singur colecționat în taină, asta doar
mă atrage
dar iată un iepure, nimic nu i-a prevăzut
apariția, unde sunt legile naturii,, principiile
ferme, maestrul de ceremonii?
ei bine, nu, cerul, animalul singuratic și glontele
nu respectă nimic, poftim un caz:
vulturul s-a retras șoarecele s-a înmulțit sângele s-a
subțiat locul s-a pângărit soarele n-a țâșnit și
mica gură universală ne molfăie râzând
poezie de Matei Vișniec din Orașul cu un singur locuitor (2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vederea animalului
S-au bucurat cu toții la vederea
animalului
au aprins focuri și au dănțuit
și s-au bețivit toată noaptea
și nimeni nu s-a uitat mai îndeaproape
la uriașul animal
nimeni nu s-a uitat la ochii săi sticloși
și la dinții săi atât de albi
și la fruntea sa ușor lovită într-o margine
au răcnit acolo toată noaptea și s-au
destrăbălat și nu s-au uitat deloc
la cele două brațe subțiri și la coatele
însângerate și la genunchii însângerați
ei doar s-au bulucit sub steaua nemuritoare
au adus daruri și le-au presărat pe stânci
au răvăși cerul cu privirile lor
și la cele două aripi imense
nici o dată nu s-au uitat
poezie de Matei Vișniec din Orașul cu un singur locuitor (2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Orașul cu un singur locuitor, adresa este: