Eugenismul este o interpretare științifică a procesului de degenerare și regenerare biologică a individului și societății.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Marius Turda despre știință sau despre biologie
Istoria complexă a eugenismului european nu numai că servește, de exemplu, pentru ilustrarea modului în care a fost folosită știința în scopuri politice, ci indică totodată existența unei anumite atracții pentru idealul eugenic de proiectare și control al populației umane, un ideal pe care toate ideologiile politice și culturale ale modernității l-au găsit irezistibil.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Turda despre politică, despre istorie, despre existență sau despre Europa
Ambiția mea a fost de a situa eugenismul în cadrul relației autentice și simbiotice pe care a avut-o cu propriul său obiect de studiu: societatea umană, în contextul său istoric... Eugenismul a fost adesea asociat cu Holocaustul. Totuși, eugeniștii au încercat să-și adapteze teoriile situației postbelice. Ei au susținut că eugenismul era o teorie a îmbunătățirii omului, dublată de o filozofie a regenerării sociale și biologice.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am încercat să demonstrez că eugenismul nu trebuie tratat ca un episod rușinos al istoriei științelor biologice și medicale și nu ar trebui izolat de contextul său social, politic și național, ca o deviație de la normă care a dus în cele din urmă la măsurile genocidale ale regimului nazist, ci ca pe o parte integrantă a modernității europene, în care statul și individul s-au îmbarcat într-o aventură fără precedent pentru reînnoirea comunității naționale.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Turda despre țări, despre nazism sau despre medicină
Eugenismul nu numai că a oferit o nouă interpretare a corpului național și social, dar a influențat și tehnicile de igienă și patologie medicală fără de care națiunile moderne ar fi degenerat și, fiind astfel slăbite biologic și social, ar fi pierdut teritorii și resurse naturale.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Turda despre națiuni
Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârșitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor și experților, dar și o transformare socială și culturală complexă, un discurs, un set de idei și practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a și modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ținem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează și administrează organismul național era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă și în Germania nazistă.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Turda despre timp
Susținând că statul trebuie să intervină pentru îmbunătățirea corpului său social prin măsuri eugenice, eugeniștii credeau într-un țel nobil, și anume crearea unei națiuni puternice și sănătoase. Astfel, ei nu erau preocupați doar de salvarea individului de anomia modernității, ci se angajau și în efortul de a salva națiunea, de a-i asigura un destin istoric pe măsură.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eugenismul național se referă la influențele care sunt controlabile din punct de vedere social și de care depinde starea națiunii. Existau două tipuri de influențe: cele care afectează rasa însăși și cele care afectează sănătatea ei.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eugenismul poate fi privit și studiat, în aceeași măsură, ca un sistem de gândire polisemantic. Astfel, rasismul, naționalismul, fascismul, nazismul și comunismul au folosit știința, influențând treptat modul în care eugenismul a fost definit până în anii 1950.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La începutul războiului, unii eugeniști erau înclinați să ia în considerare mai cu seamă efectele pozitive ale războiului, în special când era vorba de încurajarea patriotismului și a solidarității naționale. La sfârșitul anului 1916 se observa însă tot mai mult formarea unui consens în privința naturii disgenice a războiului, natură care îi afecta în egală măsură pe combatanți și populația civilă.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950), adresa este: