Limba mea, limba romana!
Limba mea e cea mai dulce,
Dintre toate pe pamant,
De ma las purtat, ma duce,
Printre versuri si prin cant.
Limba mea e din Lumina,
Rasarita-n zori de zi,
Limba mea, limba romana,
Straluceste-n poezii.
Limba mea-i glas de izvoare,
E in fluier de ciobani
E-n cant de privighetoare,
Si in graiul la tarani.
Limba mea e adierea
vantului, prin frunza deasa,
Limba mea-i dulce ca mierea,
Limba mea-i cea mai aleasa.
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (31 august 2018)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Marius Alexandru despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Arta de-a invinge
Sa stii sa taci cand ai dreptate
Si-apoi sa razi cand inima te doare,
Sa-ti fie mersul plin de demnitate,
Si sufletul sa poti sa-l lasi sa zboare.
Sa poti zambi cand toata lumea plange
Chiar cand speranta, cea din urma... moare,
Cand tot ce ai si esti, incet, incet se frange
Sa poti sa te ridici si sa privesti spre Soare.
Cand prietenii, cu toti, pe rand, te-au parasit
Si intristarea te apasa zilnic, greu
Cand esti uitat si singur... necajit
Sa poti pastra Credinta vie-n Dumnezeu.
E-o alta sfanta, "arta de-a invinge"
Puterea fara margini ce-ai primit in dar,
Prin Cruce, Dragoste... prin Sange,
Prin Inviere, Viata si prin... Har!
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba Romana e doina si dor
Marius Alexandru în Doruri Sfinte (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi Toamna se trece
Cad lacrimi de frunze-n rugina si sange,
Cu vantul in vuiet ea geme si-si plange,
Trecutul de aur ce ieri l-a avut...
Atata splendoare ce iute-a trecut!
O raza timida razbate prin nor,
Si... ramuri uscate se nalta cu dor,
Dar, cad obosite si-n trosnet se frang,
Si-n linistea noptii le-auzi cum tot plang.
Carari de arama se-ntind spre neant,
Covor rece-al mortii, tablou dezolant,
Azi Toamna se trece, se stinge prin ploi,
Cedand locul Iernii cu neaua ei alba si... visele noi.
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (11 noiembrie 2018)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorinte
As vrea sa plang cu cei ce plang,
Iubind s-alin orice durere,
Pentru sarmani, in taina sa ma frang,
Cu drag la pieptul meu sa-i strang,
Sa pot sa fiu o mangaiere.
As vrea sa rad cu cei cuprinsi de fericire,
Si zambete sa pot sa dau in dar,
Frumusete sa arat si... stralucire,
Sa raspandesc in jur iubire,
din Iubirea ce-am primit prin Har!
As vrea sa tac cu cei ce tac,
S-aud oftatul ce se pierde in apus,
In dragoste pe gol sa-mbrac,
Comori sa daruiesc celui sarac,
Sa vada-n mine, chiar si orbul, pe Isus.
As vrea sa cant cu cei ce-Ti canta Tie,
Un "Aleluia!" sa imi fie viata, zi de zi,
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (2 aprilie 2019)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândind la Eminescu
Azi Eminescu mi-e în gând
Rătăcitor prin Universuri
Alunecând pe-o rază spre Pământ
El încă scrie versuri.
La fel ca-n alte dăți, demult
El printre rime tot ascunde
Cuvinte pline de tumult
Ce greu putem pătrunde.
De vrei egal să îl socoți,
Cu noi să îl asemeni,
Nu încerca că n-o să poți
El, scânteiază-n cremeni!
Privind spre cercul nostru strâmt,
Ne-ndeamnă spre căutare,
"Porniți cu toții cu avânt,
Spre tarmuri de visare..."
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (1 ianuarie 2019)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța e Credință
Dacă inima ți-e frântă și visul nu ți-se-mplinește
De aripile-s rupte și sufletul... nu poate să mai zboare,
Speranța e scânteia, ce arde-ncet... mocnește...
Speranța e scânteia ce niciodat' nu moare!
Dacă noaptea-i foarte lungă și-i beznă pe cărare
Tu lacrimile-alungă, îți șterge-n grabă fața,
Speranța-i prima rază din neschimbatul Soare,
Ce ne șoptește-n taină că vine Dimineața!
Când barca vieții tale e în derivă, când te îneacă valul,
Când e furtună-n tine și când te copleșește "greul"
Speranța e un far în noapte ce îți arată malul,
Speranța-mprăștie norii și-apare curcubeul!
Când prin valea "umbrei morții" frica-ți dă târcoale
Și când ești firav, slab și plin de neputință
Spre munți te poartă Domnul, pe aripile Sale
Speranța e mai mult! Speranța e Credință!
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa Romanie
In tara mea iubita, pasc turmele pe plaiuri
Si varfuri Carpatine privesc semete zarea
Doinesc duios pastorii din fluiere si naiuri
Izvoarele le poarta in susure cantarea.
In tara noastra draga, batranii, albi mesteceni
Si brazii verzi si falnici se joaca-n munti cu vantul,
O capra neagra sare si scanteie prin cremeni
Iar vulturii se-nalta, dispretuind pamantul.
In dulcea Romanie, spice danseaza-n holde
Ca tinerii la hora cu pletele-aurii
Campia-si pune haina de in si de smaralde
Si peste tot rasuna, viers nou de ciocarlii!
Frumoasa Romanie, ai oameni buni si harnici
Cu fete luminoase, iubiti de Dumnezeu
Si iubitori de semeni, cinstiti si drepti si darnici
Romani din lumea larga, Romani, poporul meu!
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (30 noiembrie 2015)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asteptare
Azi trenul iar trece prin gara cea trista,
Grivei a rupt lantul... prin curte alearga,
O mama batrana, tresare pe prispa,
Asteapta copilul din lumea cea larga.
Batista cea alba, al iubirii stindard,
Flutura intr-una in nucul batran,
Iar ochii ei negri privesc peste gard,
Si vreme de ceasuri acolo-i raman.
Copacii pe cale ii par toti copii,
Ce vin fiecare la mamele lor,
Doar tu dragul mamei... de ce nu mai vii?
Ma sting in suspine, de dor o sa mor!
Ii cad lacrimi calde in praful din drum,
Si-o raza de soare sclipeste in tina,
E-aproape de seara, tarziu e de-acum,
Dar poate ca maine copilu-o sa vina?!
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (25 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe panza vremii
Grabite amintirile se-nghesuie-n prezent,
Iar visurile stau pe loc in miez de noapte,
Chiar infinitul e cuprins parca-n acest moment,
Cand pendula bate in surdina, ultimile soapte.
Pe panza vremii, un tablou a fost pictat,
Atat de diferit e pentru fiecare,
Pentru unii e alb-negru, gri sau foarte colorat,
Cu ploi si ceata sau... plin de lumina, cu mult soare.
Un ghiocel zambind la Primavara,
Fluturi dansand de bucurie-n zbor...
Luna trista si tacuta seara dupa seara,
Sperantele ascunse-n lacrimi care dor.
O floare-a vietii cu petale ce se frang,
Sau muguri insoriti pocnind in armonie
La capatul de drum, langa o piatra, ochi ce plang
In alta parte-un inceput, un gangurit, si veselie!
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (28 decembrie 2018)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Doruri Sfinte, adresa este: