La iernatec
Oile coborând la iernat
Spre Dunăre au momente când le țiuie urechile.
Se opresc pe marginea drumului,
Însemnate cu vopsea roșie pe spinare
Și rămân așa gânditoare,
Cu firul de troscot în gură.
Și simt că se-ntâmplă ceva cu ele.
Sunt munții care le fug din conștiință.
Schimbarea de presiune.
Parcă-ar fi fost în avion.
Trec la o altă presiune,
Ochii le fug pe câmpie
Și le amețește atâta spațiu
Fără opreliști
poezie celebră de Marin Sorescu din La L(L)ilieci, Cartea a treia (1980)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Mută!
Când punea copita pe lanț
Ori călca pe ceva, pe funie, îi dădeai cu palma peste
Picior și ziceai:
- Mută!
Boul rumega nepăsător. Mută!
După câteva palme catadicsea să ridice piciorul.
Și luai lanțul, sau ce era, frânghia. Boii noștri, pe care
I-am mângâiat așa cu palma: Boian, Galben, Suran, Vână,
Prian, Murgilă. O vacă Rușița, alta Prica, Dumana.
Boii vecinilor se numeau:
Cerban, Bolocan, Cocoran, Breazu,
Zorilă, Viorean, Miercan, Ungurean.
Acum le pun nume de oameni:
Gică, Relu - alte alea!
Și, vezi tu, - zice Ricuța, vorbind singură -
Nici nu prea mai sunt boi.
Înainte omul nu avea televizor,
Dar se uita la vite.
Și ce drag îi era să se uite!
Hăis, Zorilă! auzeai. Cea, Murgilă!
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din La L(L)ilieci, Cartea a treia (1980)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele
Aici câinele trebuie să latre, că de-aia e câine,
Iar când mănâncă stăpânii la măsuța joasă
Pe scăunele cu trei
Picioare,
Să se uite în gura lor, înghițind în sec.
Până când, la sfârșit,
După seninul crucii și slăbitul curelii, cu un oftat,
I se aruncă mămăliga,
Iar el dare de-un stânjen în sus,
S-o prindă din zbor.
Cu cât sare mai sus, cu atât e un câine mai bun,
Dat de exemplu.
Pui și găini n-are dreptul
Săia decât vulpea, hoața, pe furiș.
"Iar dete vulpea la noi azi-noapte,
Spune lelea Anica,
Aproape cu mândrie, fir-ar a diavolului!
Nici n-o să mai ctesc păsări,
Că mă canonesc degeaba,
Că i-am spus alui meu: astupă, mă, rostul!"
poezie celebră de Marin Sorescu din La L(L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din La L(L)ilieci, adresa este:
