* * *
O, tu, deșarta stăpânirii slavă!
Deșert orgoliu, poreclit renume!
Stârnește-amăgitoarea ta otravă
Un vânt smintit-onoarea-zis pe nume.
O, cum reverși pedeapsa ta grozavă
Pe cei ce te iubesc mai mult pe lume!
Ce crime, ce cruzimi, ce crunte cazne,
Încerci pe pielea lor - și ce năprazne!
poezie clasică de Luis de Camoes din Lusiada
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
Cetăți preface auru-n ruine,
Prietenii ți-i schimbă-n scelerați,
Prin el cel nobil ticălos devine
Și-ai oastei capi vrăjmașilor predați;
Corupe, lacom, purități virgine;
Nicio primejdie nu-l ține-n laț
Căci pângărind și înjosind știința,
Orbește judecata, conștiința.
poezie clasică de Luis de Camoes din Lusiada
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Lusiada, adresa este: