Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Castelul din Carpați de Jules Verne

Și dacă vreo cetățuie a fost cândva durată spre a fi sălașul oaspeților acestei mitologii românești, nu era ea oare castelul din Carpați? Pe podișul lui singuratic, accesibil numai prin stânga pasului Vulcan, adăpostea fără îndoială balauri, iele, strigoi și poate chiar vreo câteva stafii din neamul boierilor Gorj. De aici, o faimă rea întru totul îndreptățită, după cum se zicea. Nimănui nu i-ar fi dat prin minte să se încumete a-l vizita. Răspândea în jur o spaimă molipsitoare, după cum o mlaștină nesănătoasă împrăștie miasme pestilențiale. Numai a te apropia până la un sfert de milă de însemna să-ți riști viața în lumea asta și mântuirea sufletului în cealaltă. Ceea ce se învăța în mod curent la școala dascălului Hermod. Această stare de lucruri trebuia să ia totuși sfârșit în clipa când din vechea fortăreață a boierilor Gorj nu se va mai fi rămas nici piatră pe piatră. Și tocmai aici intervenea legenda.

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Around the World in 80 Days & Five Weeks in a Balloon" de Jules Verne este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 6.99 lei.

La Verești, ca și în toată această parte a Transilvaniei, nu se vorbește nici germana, nici maghiara, ci româna – până și printre cele câteva sălașe de țigani, stabili mai degrabă decât nomazi, prin feluritele sate ale comitatului. Acești străini adoptă limba ținutului, așa cum îi împrumută și religia. Cu colibele lor, barăci cu acoperiș țuguiat, cu legiunile lor de copii, cei din Verești alcătuiesc – sub autoritatea unui bulibaș㠖 un fel de mic clan, deosebit prin obiceiuri și traiul regulat de cele ale neamurilor rătăcind de-a lungul Europei. Au adoptat până și ritul ortodox, supunându-se religiei creștinilor în mijlocul cărora s-au oploșit. Într-adevăr, Vereștii au drept căpetenie religioasă un popă stabilit la Vulcan și care deservește cele două sate, despărțite doar printr-o jumătate de milă.

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Dacă în jurul arhitectului castelului din Carpați mai stăruie îndoieli, nu există nici una cu privire la familia care stăpânea cetățuia. Boierii Gorj stăpâneau ținutul din vremi imemoriale. Au fost amestecați în toate războaiele care au însângerat provinciile transilvane, au luptat împotriva ungurilor, a sașilor, a secuilor; numele lor figurează în cântecele și doinele, unde se perpetuează amintirea nenorocite perioade; aveau drept deviză faimoasa lozincă valahă: "Dă până la moarte!" și-și dădură, își vărsară pentru cauza independenței sângele, acest sânge care le venea de la români, străbunii lor. Se știe, atâtea silințe, jertfe și sacrificii n-au dus decât la cea mai nedemnă asuprire a urmașilor acestei rase viteze. Ea nu mai are existență politică. Trei călcâie au zdrobit-o. Dar valahii din Transilvania nu deznădăjduiesc că-și vor scutura jugul. Viitorul le aparține și ei repetă, cu o încredere de nezdruncinat, cuvintele în care li se concentrează toate năzuințele: Românul nu piere!

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Cu opt sau nouă sute de picioare îndărătul pasului Vulcan, o incintă de culoarea gresiei, căptușită cu un hățiș de plante de stâncă și care se rotunjește pe o circumferință de patru-cinci sute de stânjeni, însoțind denivelările podișului, la fiecare extremitate, două bastioane de colț, dintre care cel din dreapta, pe care creștea faimosul fag, mai poartă o măruntă cușcă sau gheretă cu acoperiș țuguiat; la stânga, câteva laturi de zid întărite de contraforturi în relief, purtând clopotnița unei bisericuțe, al cărei clopot dogit se pune în mișcare pe furtuni puternice, spre marea spaimă a oamenilor din partea locului; la mijloc, în sfârșit, încununat de o platformă cu creneluri, un donjon greoi, cu trei rânduri de ferestre alcătuite din ochiuri de sticlă prinse cu plumb și al cărui prim etaj e înconjurat de o terasă circulară; pe platformă, o lungă tijă metalică împodobită cu semnul feudal, un fel de morișcă de vânt, sudată de rugină și pe care o ultimă rafală de galernă a înțepenit-o la sud-est.

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Bine numărate, vreo șaizeci de case povârnite care încotro pe singura uliță, împodobite cu un acoperiș năzdrăvan, a cărui coamă depășește pereții de chirpici, cu fațada privind spre grădină și având drept etaj podul cu ferestruică, iar drept acaret un hambar părăduit, un staul strâmb de-a binelea, acoperit cu paie, ici și colo un puț străjuit de cumpăna de care atârnă găleata de lemn, două trei bălți care "o iau din loc" pe timp de furtună, pârâiașe cărora vaduri întortocheate le înseamnă albia, așa arată satul Verești, ridicat pe cele două laturi ale uliței, între talazurile piezișe ale trecătorii. Dar totul e proaspăt și atrăgător; flori la porți și la ferestre, perdele de verdeață căptușesc pereții, ierburi ciufulite se amestecă cu aurul vechi al stufului, plopii, ulmii, fagii, brazii, arțarii, se cațără deasupra caselor "pe cât de sus se pot cățăra". Mai încolo se înșiruie treptele intermediare ale lanțului muntos și în ultimul plan, albăstrite de depătare, vârfurile cele mai înalte ale munților se pierd în azurul cerului.

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

De bună seamă, natura a înzestrat cu dărnicie bazinul adâncit între munții Bihor, Retezat și Parâng. Bogat prin fertilitatea solului, e bogat și prin toată averea ascunsă în măruntaie: mine de sare gemă la Turda, cu un randament anual de mai bine de douăzeci de mii de tone; muntele Praid, cu domul lui având o circumferință de șapte kilometri și e alcătuit numai din clorură de sodiu; minele de la Rimetea, care produc plumb, galenă și mai ales fier, ale cărui zăcăminte au fost exploatate încă din secolul al X-lea; minele de la Hunedoara și minereurile lor ce sunt transformate în oțel de calitate superioară; mine de huilă, lesne de exploatat pe primele straturi ale acestor văi lacustre, în districtul Hațeg, la Livezeni, la Petroșani, vastă pungă apreciată la un conținut de două sute cincizeci de milioane de tone; în sfârșit, minele de aur la târgul Abrud, la Câmpeni, regiunea aurarilor, unde mii de mori cu un utilaj foarte simplu spală nisipurile de la Roșia Montana, "Pactolul transilvan" și exportă anual metal prețios în valoare de două milioane de franci.

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

De bună seamă, natura a înzestrat cu dărnicie bazinul adâncit îmtre munții Bihor, Retezat și Parâng. Bogat prin fertilitatea solului, e bogat și prin toată averea ascunsă în măruntaie: mine de sare gemă la Turda, cu un randament anual de mai bine de douăzeci de mii de tone; muntele Praid, cu domul lui având o circumferință de șapte kilometri și e alcătuit numai din clorură de sodiu; minele de la Rimetea, care produc plumb, galenă și mai ales fier, ale cărui zăcăminte au fost exploatate încă din secolul al X-lea; minele de la Hunedoara și minereurile lor ce sunt transformate în oțel de calitate superioară; mine de huilă, lesne de exploatat pe primele straturi ale acestor văi lacustre, în districtul Hațeg, la Livezeni, la Petroșani, vastă pungă apreciată la un conținut de două sute cincizeci de milioane de tone; în sfârșit, minele de aur la târgul Abrud, la Câmpeni, regiunea aurarilor, unde mii de mori cu un utilaj foarte simplu spală nisipurile de la Roșia Montană, "Pactolul transilvan", și exportă anual metal prețios în valoare de două milioane de franci.

Jules Verne în Castelul din Carpați (1892)
Adăugat de MG (Ματθαιο`Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

De la plecarea lui Radu Gorj – cei din sat și îndeosebi păcurarul Frig își dăduseră seama de asta – fagul își pierdea an de an câte una dintre crengile principale. Atunci când boierul Radu fu văzut pentru ultima oară pe platforma donjonului mai puteau fi numărate optsprezece ramuri, iar acum copacul nu mai avea decât trei. Și fiecare creangă desprinsă reteza câte un an din viața cetățuii. Căderea celei de pe urmă ar fi dus la nimicirea deplină. Și zadarnic ai mai fi căutat atunci pe podișul Orgal rămășițele castelului din Carpați! De fapt, nu era decât una dintre legendele pe care închipuirea românească le zămislește bucuros. Și mai întâi, oare bătrânul fag era ciuntit de câte o creangă pe an? Nimic mai puțin dovedit, deși Frig nu șovăia s-o afirme el însuși, care nu-l pierdea din vedere în vreme ce turma-i păștea pe islazul Jiului. Cu toate acestea, măcar că pe Frig nu se putea pune temei, pentru cel din urmă țăran, ca și pentru cel dintâi dregător din Verești era neîndoielnic faptul că cetățuia nu mai avea de trăit decât trei ani, de vreme ce pe "fagul ocrotitor" nu se mai puteau număra decât trei crengi.

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Popa și învățătorul din satul Verești, ultimul însărcinat cu educația copiilor, celălalt îndrumând religia credincioșilor, propovăduiau asemenea povești supranaturale, cu atât mai vârtos cu cât le credeau din toată inima. Amândoi afirmau, "întemeiați pe dovezi" că vârcolacii bântuie prin țară, ca vampirii, numiți strigoi pentru că strigă, se adapă cu sânge omenesc, că stafiile rătăcesc printre ruine și devin răufăcătoare dacă uiți să le aduci seară de seară băutură și mâncare. Există ielele, babele cărora se cuvine să te păzești să le ieși în cale marțea și vinerea, cele mai rele zile de peste săptămână. Ia pătrundeți în adâncul pădurilor din comitat, păduri fermecate, în care se ascund balauri, dragoni uriași ale căror fălci se cască până-n nori, sau zmei cu aripi nemăsurate, care răpesc fecioare de viță împărătească, ba și pe cele de neam prost, dacă-s chipeșe. Iată destui monștri cumpliți, pare-se și care-i geniul cel bun pe care li-l opune închipuirea poporului? Nimeni altul decât șarpele casei, ce trăiește prietenos în fundul vetrei casei și căruia țăannul îi cumpără puterea binefăcătoare, hrănindu-l cu fruntea laptelui.

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Către mijlocul secolului al XIX-lea, ultimul reprezentant al boierilor Gorj era boierul Radu. Născut în castelul din Carpați, își văzuse familia stingându-se în jurul lui, în primii ani ai tinereții. La douăzeci de ani se pomeni singur pe lume. Toți ai săi căzuseră an de an, precum crengile fagului secular de care superstiția populară lega însăși soarta cetățuii. Fără rude, ba s-ar putea spune și fără prieteni, ce va face boierul Radu pentru a umple răgazurile plictisitoarei singurătăți pe care moartea o iscase în jurul său? Care-i erau gusturile, înclinațiile aptitudinile? Nu i se cunoștea nici una, în afara unei patimi nestăvilite pentru muzică, îndeosebi pentru cântul marilor artiști ai vremii. Așa că, lăsând în grija unor bătrâne slugi castelul, de pe atunci tare părăduit, pieri într-o bună zi. Și tot ce se află mai târziu a fost că-și întebuința averea, care era foarte însemnată, pentru a străbate cele mai de seamă centre lirice ale Europei, teatrele din Germania, din Franța și Italia, unde-și putea astâmpăra nesătulele sale pofte. Era un excentric, pentru a nu spune un maniac? Ciudățenia felului său de viață îngăduia asemnea păreri.

Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

<< < Pagina din 4 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Castelul din Carpați, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Fani pe Facebook