Confesiuni de Jean-Jacques Rousseau

Fericirea n-are semne exterioare; pentru a o putea vedea ar trebui să ştii să citeşti în inima unui om fericit; mulţumirea însă o poţi citi din ochi, din ţinută, din tonul vorbelor, din mers şi pare a se comunica de la sine celui ce-o zăreşte. Ce te-ar putea oare încălzi mai mult decât să vezi inimile toate deschizându-se să primească razele binefăcătoare ale plăcerii ce străbate în fugă, dar intens, norii vieţii?

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am arătat aşa cum am fost; demn de dispreţ şi josnic, când am fost; bun, generos, sublim, când, de asemenea, am fost; mi-am dezvăluit sufletul aşa cum tu însuţi l-ai văzut. Fiinţă Eternă, strânge în jurul meu nenumărata mulţime a semenilor mei; să asculte confesiunile mele, să ţipe la ticăloşiile mele, să roşească la nemerniciile mele. Şi fiecare să-şi descopere la rândul său, inima, cu aceeaşi sinceritate, la picioarele tronului tău; apoi să-ţi spună măcar unul, dacă se va încumeta: Eu am fost mai bun decât omul acesta.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când citesc despre cruzimile unui tiran fioros sau despre răutatea ascunsă a unui popă mârşav, îmi vine să mă duc să-i înjunghii pe aceşti ticăloşi, chiar de-ar fi să pier de o sută de ori din pricina lor.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În puţină vreme, am căpătat, prin această metodă primejdioasă, nu numai o mare uşurinţă de a citi şi de a mă înţelege, dar şi o cunoaştere a pasiunilor, unică la vârsta mea. N-aveam nicio idee despre lucruri, când toate simţămintele îmi erau deja cunoscute. Nu făptuisem nimic, dar simţeam totul. Aceste emoţii încâlcite, pe care le încercam una după alta, nu tulburau cu nimic raţiunea pe care n-o aveam încă; dar ele mi-au format una de alt soi şi mi-au dat despre viaţa omenească nişte noţiuni bizare, smulse din cărţi, şi de care experienţa şi cugetarea n-au putut să mă lecuiască niciodată.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trâmbiţa judecăţii din urmă sune când va vroi; eu am să vin, cu această carte în mână, spre a mă înfăţişa înaintea judecătorului suprem. Voi striga cu glas tare: Iată ce am făcut, ce-am gândit, ce am fost. Am spus binele şi răul cu aceeaşi nepărtinire. N-am trecut sub tăcere nimic urât, n-am adăugat nimic frumos, iar dacă s-a întâmplat să pun vreo înfloritură fără importanţă, asta este numai pentru a umple un gol prilejuit de cusururile memoriei mele; se poate să fi luat ca adevăr ceva ce ştiam că ar fi putut fi devăr, niciodată ceva ce ştiam că era fals.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai statornică fericire a mea a fost în vis; împlinirea ei a fost urmată aproape numaidecât de trezire.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Ovidiu Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai eu îmi ştiu inima şi-i cunosc şi pe oameni. Nu sunt făcut ca niciunul dintre cei pe care i-am văzut; cutez să cred că nu sunt făcut ca niciunul dintre cei care există. Dacă nu preţuiesc mai mult, cel puţin sunt altfel.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Alex Kazumi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata fericire nu se descrie, se simte, şi se simte cu atât mai mult cu cât poate fi mai puţin descrisă, deoarece ea nu rezultă dintr-o înşiruire de fapte, ci e o stare permanentă.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de lidia matache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încerc ceva ce n-a mai încercat nimeni şi care nu-şi va avea imitator. Vreau să le arăt semenilor mei un om în tot adevărul naturii sale, iar acest om voi fi eu. Doar eu.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţinul meu succes la femei s-a datorat totdeuna faptului că le iubeam prea mult.

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Ovidiu Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!