Mi-e gândul la sătucul...
Mi-e gândul la sătucul în codru așezat,
La sihlele pădurii ce-n toamnă simt apusul,
La nopțile de veghe; văd focul tremurat,
Văd baba ghemuită, tot învârtindu-și fusul.
Pe tine, întâlnită la orișice răscruci,
Călăuzindu-mi pașii cu tainică blândețe,
Vreau să te văd, o, lună, cum albă mi te duci
Pe firul unei gârle ce prinde să înghețe.
poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăiați din crângu-Atenei...
Tăiați din crângu-Atenei mirt alb, și iasomie
Aduceți-mi din Nimes,
În Flandra trandafirii cei plini de măreție
Să mergem să-mpletim;
Culegeți-mi în urmă din flora de lagună
A limpedei Martigues,
Din toate împleti-voi, spre-a mă găti, cunună
Și-n contra vremii dig.
poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Iv. Martinovici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când toamna o să vină cu frunze ruginite...
Când toamna o să vină cu frunze ruginite,
Ce-n stoluri au să cadă pe-al morii eleșteu,
Când vântul o să bată prin porțile-nvechite
Și-acolo unde roata se-nvârtea mereu,
Am să m-așez aproape de zidul cel batrân
Cu iederă, sub care se spulberă nisipul,
Și-acolo cu privirea pierdută-o să rămân,
Când soarelui și mie ni se va stinge chipul.
poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ioan I. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fluierat vaporul...
A fluierat vaporul și focul l-a-ntețit,
Brusc, ancora se-nalță, împinsă ca de-o vrajă,
Talazul spune - "adio" vaporului grăbit
Când vine-ncet din larguri, ori pleacă de pe plajă.
Vor naște trandafirii și-apoi ca-n țintirim
Vor putrezi-n grădină, sau poate în tot locul.
Adio! când ne naștem, adio! când murim,
Și când, ca fericirea, se duce nenorocul.
poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ioan I. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe drum de noapte pașii...
Pe drum de noapte pașii îmi sună încă-n stradă,
Paris, și tot mai merg prin ceață,
La ceasul când din umbră încep să se-ntrevadă
Căruțele ce trec spre piață.
Paris, suspin și zâmbet și cântec de ciocane
Și somn posomorât și greu,
Când Vesper licărește departe pe oceane,
De ce nu pot să dorm și eu?
poezie celebră de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Al. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paris, ce mult îți seamăn!...
Paris, ce mult îți seamăn! Abia surâde-o clipă
Pe cerul tău o rază, și-ndată s-a-nnoptat;
Iar când coboară frigul asupra ta, în pripă
Primăvăratic suflă zefirul parfumat.
Ca tine-s veșnic vesel, dar inima-mi se strânge,
Căci dulce prevestire și cobe-mi este viața,
Și-n timp ce bucuria ascunsă-n ochii-mi plânge,
O soartă mohorâtă îmi luminează fața.
poezie celebră de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Al. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt obosit de tine, Paris...
Sunt obosit de tine, Paris, și de-ntomnare,
Și cât de mult mi-e dor
De valul ce se umflă, de-a ierbii legănare
Sub vântul călător
Dar nu e nici o vrajă să poată să-mi ajute,
Paris, spre-a te uita,
Căci toamna știe bine că frunzele căzute
Mă țin în preajma ta.
poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Al. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Antologia poeziei franceze, adresa este: