Construiam "aeroplane" din lăzi goale de portocale!... Luam două lăzi, le suiam pe câte un scaun și le petreceam prin mijloc o frigare de pui. În vârful frigării, înfigeam o scândură: elicea, apoi ne urcam în carlingă - interiorul lăzilor - și prindeam a învârti de frigări până ce, din cauza zdruncinăturilor, lăzile cădeau cu zgomot de pe scaune, împreună cu noi: primele noastre accidente de aviație. Mama mare, care auzea zgomotul "prăbușirii", dar nu putea ieși din casă să ne chelfănească, din cauza unei boli ce o ținea la pat de mai bine de douăzeci de ani, se mulțumea să ne strige prin fereastră: "Dracilor! Lăsați naibii șeli airoplani, c-o să vă rupiți gâtu într-o zi!".
Ionel Fernic în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te poți hrăni o viață întreagă cu plăcintă, oricât de bună și de grecească ar fi!
Ionel Fernic în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul succes nu m-a îmbătat deloc, căci îmi dam seama cât e de ieftin, dar... trebuia să trăiesc și m-am pus cu nădejde pe lucru, luptând din răsputeri să escaladez cât era cu putință zidurile banalității. Editorii se băteau pe mine și eram compozitorul cel mai bine plătit din România.
Ionel Fernic în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De mic copil visul meu a fost să zbor și, împreună cu regretatul meu văr George Gh. Fernic căzut eroic la marele Miting Internațional de aviație de la Chicago la 22 octombrie 1930 construiam din cutii goale de portocale, avioane. Moartea vărului meu nu a făcut decât să ațâțe și mai rău flacăra ce îmi ardea sufletul și nu așteptam decât ziua să purced pe glorioasele urme lăsate de el.
Ionel Fernic în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din jurnal, adresa este:
