Colț al neființei
De câtva timp,
am devenit suspect.
De la fiecare colț
al neființei,
mă pândește cineva.
Poate un om.
Poate o umbră numai.
Încerc să mă ascund
Într-un ecou,
Și-ntre palmele
Cu riduri
Săpate de ploi;
Și, de timp,
Încerc să mă ascund
într-un cărbune.
poezie de Ion V. Nica din Când ning tăceri
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somn vesel
Prin munți
unde-și fumează
soarele țigara,
treze sunt izvoarele.
Gârbovă nemărginirea
împletește ziua -
între vulturi și râu -
între peșteri și ierburi.
Se lasă pleoapele
pe funii și punți.
Ce amurg!
poezie de Ion V. Nica din Când ning tăceri
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Când ning tăceri, adresa este: