Reflux
Amarele, profundele tăceri
Au ucis ziua de ieri.
Steaua, victoria, dragostea mea
Cine le fură, cine le bea?
Ah, aprindeți corabia.
Frângeți catargul și sabia,
Ne-amenință tot mai nebun
Nebiruitul, mărețul taifun.
Universul e văduv de bucurii.
Plecară cele din urmă copilării,
Cele din urmă povești.
Nici lămâița nu mai e la ferești.
Pentru ce să cutremurăm țărâna
Dacă ne putrezește mâna!
Pentru ce se invocăm cerul
Dacă nu ne aude misterul!
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ion Pena despre tăcere, despre trecut, despre stele, despre nebunie, despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Vizită
Pădurea măreț m-a-ntâmpinat:
- Intră la mine-n palat
Descreerată creatură, hoinar copil
Și umblă pe cât e posibil tiptil.
Eu sunt alegoria viselor tale.
Toate frunzele mele-s pocale
În care stă vinul cerului sfânt.
Ridică-te și bea-l fără cuvânt.
Am avut și smei odinioară,
Zâne, vântoase, mama pădurii chioară.
Nu știu ce s-au făcut, nu știu cum
Au devenit legendă și fum.
Copil hoinar, sărută coaja copacilor mei,
Obrazul bătrânilor mei soldați
Și sufletul meu dacă-l vrei
În scorburi înalte să-l cați.
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Pena despre păduri, despre înălțime, despre visare, despre vin, despre sărut sau despre suflet
Degradări
Mărunt și păcătos sub cer
Totuși cu râvnă mai visez un pisc.
Trufia bleg am pus-o în cuier
Și umil câte-o șuetă mai isc.
Crezui odată în minuni, destul.
Cetăți cădeau, mureau dureri mârșave,
Avea tot orbul soare în pătul
Și 'nalt sunau aplauzele grave.
Ci anii curseră sătui de glod.
Arcaș, văzduh s-au poticnit în trestii.
N-a izbăvit tăria un crâmpei de rod
Gemea în jurul doldora de bestii.
Cu arcul frânt, tocit, bolnav
Astăzi mai urc între zăbrele
Și de azur, de vis gângav
Strâng putregai și scrum de stele.
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Pena despre timp, despre prezent, despre durere, despre boală sau despre Soare
Om sărac
Doamne, sunt tare pismătăreț
Și am toate motivele, toate:
Tu ai îngeri și luceferi în coteț,
Eu numai pofte și goalele-mi coate.
M-ai creat după chipu-ți în van
Și m-ai aruncat în țărână.
Nu mi-ai dat aripi, nici grâu, nici găvan.
Stau năcăjit într-o rână.
Ce cruzimi ai pârguit în mine?
Ce gânduri, ce ură ai prăbușit?
Doamne, rodesc ca un mărăcine
Numai ghimpi, otravă, scrâșnit.
Dă-mi din împărăția ta, tată,
Măcar un cer cât de mic, cât de sur,
Măcar un luceafăr cu lumina deșelată
Să-mi lumineze împrejur.
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Pena despre lumină, despre îngeri, despre sărăcie, despre gânduri sau despre aripi
Intrus
Nu era nicio sanctitate în cer.
Lipsea marele cavaler,
Arhanghelii, îngerii deopotrivă.
Numai eu rătăceam cu silueta costelivă.
Ciupercile, crizantemele, bujorii
Își fardau fără jenă obrăjorii.
Berzele și rândunicile
Dănțuiau ca furnicile.
Până unde, până unde se vedea
Brazii, palatele erau de acadea.
Poveștile, vorbele cu paturi de puf
Lungite suveran în zăduf.
Nu știu cât am mers, nu știu cât am stat
Dar la urm' un gândac m-a acostat
Și mi-a ordonat cu voce barbară:
- Eși afară, eși afară!
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenul sinucis
Epaminonda, frate, băete,
Tânăr ai îmbrățișat necunoscutul.
Plînseră atâtea fete
Că nu ți-au gustat sărutul.
Mâine viermii vor mușca din el.
Dușmane rădăcini îl vor pătrunde
Încă o zi, încă un an, încă nițel
Și nimeni n'o mai spune: unde?
Idealul tău despre viitor, despre artă
Bolnav a căzut în țărână.
Epaminonda, amintire deșartă
Nu mă chema cu putreda-ți mână.
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Pena despre amintiri
Halucinație
Falsul echinox tălăzuia pe ape.
Ochiul meu abil îl percepuse,
Din mireasma lui voia să scape
Și exilul cu mirare începuse.
Falsul echinox era ca luna.
Mâna mea râdea, sbura în jur.
Se lărgeau mirarea și laguna,
Infinitul apărea mai pur.
Anii treceau, în flanc, îmbătrâniți.
Genii coborau de pe statui,
Falsul echinox, cu sateliți,
Rătăcea mereu al nimănui.
- Pelerin nebun, mi te oprește!
Zis-a infinitul la o vreme.
L-a ucis cu dreapta, voinicește
Și-a tâșnit o salbă de poeme.
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Pena despre poezie sau despre ochi
Poetul
Oratorul a cuvântat patetic
Pentru solitara lună, pentru motivul estetic,
Pentru toate culorile, pentru obstacole
Și pentru fel și fel de miracole.
Creatorul naiv. Oamenii hohoteau.
Numai privighetorile înțelegeau,
Numai licuricii, teii, biata păpădie
Acompaniau divina melodie.
Anii stau roată, palatele semețe.
Disputele generale se purtau pentru cotețe.
Biata reverie se uscase
Jocul cu amărăciune dezertase.
Cândva oratorul a dat ortul popii.
L-au jelit numai greerii, plopii
Nebunii, vagabonzii, elevii repetenți.
Principii erau absenți.
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeul nopții
Zeul nopții umblă pe stradă.
E foarte afemeiat și bețivan,
Îl cheamă Stafie, Poveste, Ivan
Și-l țin felinarele să nu cadă.
L-am întâlnit în grădina orașului
Zăpăcit, cocoșat, de o cruntă paloare.
Mirosea a infern, a candoare
Și semăna groază ca ochii ocnașului.
Fremătau crizantemele de spaimă,
Îndrăgostiții aveau impresia unei ample zădărnicii,
Toți vagabonzii meditau nemernicii.
Numai luna era plină de îndrăsneală și faimă.
Zeul nopții m-a sărutat pe frunte.
Buzele lui aveau gustul morții.
Am mers alături până la pervazul porții
Unde m-a lăsat cu toate grijile mărunte.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Pena despre religie sau despre oraș
Cântecul din urmă
Am obosit umblând alandala
Prin hârburi, dudaie și gloate.
Demult mi-e tocită sandala
Și moarte iubirile toate.
Acuma, la actul final,
Numai strigoii-amintirii
Dănțuie crud, rătăcind, infernal
În jur, în meandrele firii.
Cerul e și el putred, lălâu,
Nicio salvare nu-i țipă în creștet.
Nicio minune în ciute, în grâu
Și Domnul e veșted.
Meschin se dărâmă, rece coboară
Visul în cripta bolnavă.
Râme băloase, neguri omoară
Fruntea suavă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Pena despre moarte
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Simple nimicuri, adresa este: