Cugetul de Ion Drăgoianu

Cu iubita mea nu vorbeşte nimeni

şi-a prins un trandafir
pe omoplat
spinii au rupt cuvintele
sângera abundent
am cărat-o în spate
până la peşteră
în golul imens
nu era decât liniştea

trăieşte de două vieţi
în acelaşi loc
tăcerea ei mă fascinează
îşi prinde părul
în zeci de silabe nerostite

doar o dată a spus
trăiesc
de atunci zilele se repetă

în spirala multicoloră

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Drăgoianu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire veşnică

Eşti ca o flacără albastră
Peste câmpia roditoare,
Din inima-mi, ca o măiastră
Ţinteşti la steaua călătoare.

Ai un veşmânt de fericire,
Nu eşti din carne şi nici oase,
M-ai pedepsit la nemurire
Cu buzele-ţi necredincioase.

Îţi tremură privirea-n zare
Când te agăţ de fruntea serii,
Cu-atât de multă disperare,
Mă legi cu sforile plăcerii.

Sunt sclavul tău, umil, pe veci,
Dar nu-mi trag sufletu-napoi,
Chiar peste inimă de-mi treci
Îmi eşti Sentinţa de Apoi.

poezie de Ion Drăgoianu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!