Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Hugo de Saint-Victor în

Ce este dragostea? Și care este măsura ei? Și de unde vine dragostea? Dragostea este încântarea inimii cuiva în fața a ceva, dintr-un anume motiv. Ea este dorință când caută să atingă ceva, și împlinire când se bucură complet și neîntrerupt;ca dorință, aleargă;ca bucurie se odihnește. Dumnezeu a creat spiritul rațional doar din iubire, fără vreo necesitate, pentru a-l face părtaș la fericirea sa. Apoi, ca să fie capabil să se bucure continuu de o atât de mare fericire, El a așezat în spirit dragostea, un palat spiritual, făcându-l într-un anume fel sensibil la savoarea plăcerii lăuntrice, astfel încât să guste prin această dragoste farmecul fericirii sale și să se prindă de aceasta cu o dorință neobosită. Prin dragoste, așadar, Dumnezeu și-a unit creatura rațională pentru ca ea, nedespărțită vreodată, să se adape prin dorință din însuși binele prin care trebuia să fie fericită și din care aspira într-un fel prin sensibilitate, și să se bucure de el prin împlinirea în el însuși.

citat din Hugo de Saint-Victor
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Didascalicon. Editie bilingva" de Hugo de Saint-Victor este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.67- 25.99 lei.

Suferințele pe care omul interior le îndură ca urmare a îndepărtării de sursa binelui și a centrării exclusive pe binele propriu descriu chipul maltratat pe care omenirea și-l ascunde sau nici nu și-l mai cunoaște de-a lungul unui traseu ce conduce la o totală exteriorizare. Drama părăsirii pecabile a proximității divine constă într-o convertire treptată a interiorității în exterioritate, convertire care devastează și ucide. Viciile, aceste forme ale îndepărtării, sunt emisarii violenți ai morții, al cărei preludiu îl constituie tocmai suferința omului interior. Maladia înstrăinării se manifestă ca un parcurs viclean și chinuitor spre pierderea de sine. În primă instanță, omul își trăiește pierzania la un nivel de interioritate încă nepericlitat explicit. Gestul inaugural constă într-o reorientare a privirii, într-o alegere care distinge aparent sursa binelui și bine. Opțiunea vizează binele desprins de propria lui origine și exprimă de fapt preferința pentru centrarea pe sine însuși. Gestul inițial al detașării, deturnarea privirii sau deruta voinței, își dezvăluie viclenia când orgoliul, prima treaptă a exteriorizării, face să iasă la iveală insuficiența.

citat din Hugo de Saint-Victor
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În fiecare om sunt trei părți: trupul, spiritul și mintea. Trupului îi revine plăcerea, spiritului gândirea și minții discernământul. În plăcere se manifestă dorința pentru ccea ce este inutil, în gândire este prevederea necesității, în discernământ este judecata adevărului. Plăcerea, pretextând adevărul, face să cadă prevederea în inutilitate. Prevederea, prin compasiune față de inferior, face să se îndepărteze rațiunea de la judecata adevărului. Păcatul originar constă în ignoranța spiritului și în concupiscența cărnii;transmiterea păcatului originar înseamnă tocmai perpetuarea ignoranței și a concupiscenței.

citat din Hugo de Saint-Victor
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Creatura rațională este legată prin dragoste de Creatorul ei și doar legătura dragostei îi aduce împreună cu atât mai fericit cu cât este mai puternică. De aceea, pentru a fi din ambele părți o unitate nedespărțită și o înțelegere perfectă, este dublu nodul făcut din dragostea de Dumnezeu și dragostea pentru aproapele, astfel încât prin dragostea de Dumnezeu toate să fie atașate de unul singur, iar prin dragostea de aproapele toate să devină între ele una, pentru ca ceea ce fiecare nu ar percepe din acest unu la care sunt toate atașate să poată fi avut mai deplin și mai desăvârșit în celălalt, prin dragostea față de aproapele, și pentru ca binele tuturor să devină în întregime al fiecăruia în parte.

citat din Hugo de Saint-Victor
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!