Adică, la drept, numai gulerul Col châle, larg, bogat, de vizum și cu bordură; Croiala însă, ca pentru o haină îmblănită... Se și vedea îmbrăcat!
Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Costel, venit de vreo șase ani la București pentru Drept, reușise să se prenumere printre tinerii la modă - ce e drept, ca de mîna a doua - dar bine cunoscuți la Mircea și în unele dancinguri - tot de mîna a doua clasa cea mai răspîndită de aici.
Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Costel Petrescu la Casa Școalelor, asistînd de două ori Pe saptămînă, regulat, la conferințele pentru adulți ale profesorului Dimitriu de la belle-arte. Ar fi fost un haz cu spirite de care n-avea nici o poftă. Costel Petrescu se trăgea dintr-o familie de dascăli ; tatăl lui, al treilea din neam, era dascăl la Biserica Domnească din Brăila și avea ceva pămînt la țară. Mama lui fusese institutoare în comuna unde aveau acel pămînt; după căsătorie demisionase...
Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ar fi avut blana chiar din iarna asta, erau bani stricați la clima dulce ce fusese... în schimb ar fi "epatat" cu ea pe doamna în gri, pe marchiza de la conferințe. Cu o mișcare din șolduri își potrivi cordonul pardesiului, ca ieșea uneori în jos, și, luîndu-și pasul elastic de june, intră pe o ușă laterală a Casei Școalelor, înainte se uită însa cu precauțiune în stradă. Nu cumva să treacă din întâmplare vreun coleg și să-1 zeilemiscască o lună întreagă la birou.
Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era umed. Pica din ceață. Costel călca delicat pe trotuarul asudat. Traversă, fără canin strep să-i păteze pantofii sticloși sau marginea pantalonului larg. Strînse pardesiul englezesc pe corp, potrivind gulerul la locul Iui cu o mișcare cochetă a gîtului. "Bine că nu e ger și zăpadă!... Februarie!... Gata cu iarna!..." Trăsese la fit încă un an cu paltonul. La iarna viitoare, blană! Dacă o vrea Dumnezeu. Erau vreo doi ani ele'cînd dorea haină cu blana.,.
Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Logodnicul, adresa este: