Totuși, nu-mi pot scoate din cap diferența enormă ce există între idei și viață. E o dislocare permanentă, cu toate că ne străduim să aruncăm peste amândouă un magnific acoperământ. Și nu se potrivește. Ideile trebuie însoțite de acțiune. Dacă nu există sex și vitalitate în ele, nu există nici acțiune. Ideile nu pot exista singure într-un vid spiritual. Ideile sunt legate de viață: idei ale ficatului, idei ale rinichiului, idei interstițiale etc. Dacă nu s-ar fi pus problema decât a unei idei, Copernic ar fi făcut praf macrocosmosul existent, iar Columb ar fi eșuat în Marea Sargasselor. Estetica ideii produce ghivece de flori, iar ghivecele de flori la pui pe pervazul de la geam. Dar dacă nu este soare și nu plouă, ce rost mai are să pui florile la geam?
Henry Miller în Tropicul Cancerului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Henry Miller despre existență, despre viață sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Am crezut cândva că țelul cel mai înalt pe care un om putea să și-l propună era acela de a fi uman, dar acum văd că acest țel n-avea altă rațiune decât aceea de a mă distruge. Astăzi sunt mândru că pot afirma că sunt inuman, că aparțin nu oamenilor și guvernelor, că n-am nimic în comun cu credințele și principiile. N-am nimic de-a face cu mașinăria scârțâitoare a omenirii, eu îi aparțin pământului.
Henry Miller în Tropicul Cancerului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Henry Miller despre superlative
La limitele extreme ale spiritualității sale, omul se găsește din nou gol ca un sălbatic. Când îl găsește pe Dumnezeu, așa cum se întâmplă, n-a mai rămas nimic din el, doar un schelet. Trebuie să te afunzi din nou în viață să pui ceva carne pe tine. Cuvântul trebuie să devină carne, sufletul e însetat. Pe orice firmitură îmi vor cădea ochii, voi sări și-o voi devora. Dacă viața e lucrul primordial, atunci voi trăi, chiar dacă trebuie să devin canibal. Până acum, am încercat să-mi salvez pielea, am încercat să conserv cele câteva bucățele de carne ce-mi ascund oasele. S-a terminat cu asta. Am atins ultimul prag de suportabilitate. Sunt cu spatele la zid, n-am unde să mă mai retrag. Din perspectiva istoriei, sunt mort. Dacă mai e ceva dincolo, va trebui să sar înapoi. L-am găsit pe Dumnezeu, dar nu-mi ajunge. Doar spiritul meu e mort. Fizic, sunt viu. Moral, sunt liber. Lumea de care m-am despărțit e o menajerie. Zorii luminează o lume nouă, o junglă lumească în care spiritele slăbănoage cutreieră cu gheare ascuțite. Oi fi eu hienă, dar o hienă slăbănoagă și flămândă: am plecat la îngrășat.
Henry Miller în Tropicul Cancerului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Tropicul Cancerului, adresa este: