Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert de Harry Ross

Când nu voi mai fi

Mă gândesc și la acea zi
Când nu voi mai fi și nici alții
Din cei ce-au supraviețuit morții
De la Auschwitz
Atunci cine va mai povesti
Cine va mai auzi și se va îngrozi?
Desigur copiii, nepoții, urmașii
Celor ce s-au dus în lumea neluminii
Poate ar trebui să scriu un testament
Ca un document, ca o rugăciune sfântă
Pentru a săpa în inima fiecăruia un monument
În memoria celor pieriți
Și un cuvânt în memoria celor
Ce născuți după noi
Să nu uite, să repovestească celor
Ce n-au știut, n-au văzut
Ori n-au cunoscut genocidul
Că el a existat, ca un rug uriaș
Pe care au ars părinții și strămoșii lor
Și să nu admită nimănui de a ne mai scuipa,

[...] Citește tot

poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu am fost acolo. Candidat, ca și alții, la gazare. M-a salvat o întâmplare. Însă milioane n-au scăpat. Eu am văzut cuptoarele, și coșurile lor fumegânde, eu am simțit mirosul trupurilor arzând.

Harry Ross în Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singura modalitate de a te evapora era să te lipești de gardul de sârmă ghimpată prin care trecea un curent de înaltă tensiune. Într-o secundă, te aflai în brațele morții. Am văzut și asemenea scene cutremurătoare.

Harry Ross în Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În fiecare dimineață, un comando special pătrundea în baracă și evacua cadavrele. Era o scenă de coșmar, însoțită de mirosuri de oameni descompuși. Nu înțeleg cum am suportat așa ceva. Printre cei care se puteau mișca, au apărut consumatorii de carne din cadavre. Pur și simplu se mușca dintr-un șold sau dintr-o mână, trecând peste greața care însoțea această ceremonie. Era foamea atât de mare încât oamenii nu mai erau raționali, deveniseră animale.

Harry Ross în Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lagărul

Lagărul mi-a furat copilăria și mi-a închis cerul de deasupra-mi
Lagărul mi-a luat forța brațelor și speranța din priviri.
Lagărul mi-a ucis familia
Din om liber, m-a făcut prizonier.
......................................................

Lagărul m-a ucis într-o zi de vară timpurie,
Iar eu am reînviat în primăvara următoare,
Liber, cu privirea netemătoare
Am ieșit de acolo puțin mort și puțin viu,
Dar triumfător,
Mai mult palid decât trandafiriu.

poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reghin mi-a rămas în memorie ca o primă stație spre infernul către care ne îndreptam. Într-o dimineață de iulie am ajuns la Birkenau, dar bineînțeles că nu am avut habar unde am fost debarcați. Niciun evreu nu a știut unde suntem. Ne-au aranjat în două coloane, a venit dr. Josef Mengele care ne-a triat, iar eu fiind îmbrăcat cu o haină de a tatălui meu, păream mai matur și mai robust. În loc să mă trimită direct la cuptoare, m-a selectat pentru coloana de evrei care urma să meargă la muncă.

Harry Ross în Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zero

Aici ești un zero pe cerul absurdului
Nici măcar nu știi de ce
Ai greșit? Nu!
Ai ucis? Nu!
Ai furat? Nu!
Ești curat, neîntinat,
Dar ei te socotesc un jidan murdar și vinovat
Te pun să plătești
Nu cu arginți, ci cu viața:
A ta, a părinților și copiilor tăi
Ești oripilat, subjugat, dezonorat
Și n-ai niciun mijloc de apărare
Nici cerul, nici pământul
Nici zidurile din jur
N-au urechi să te asculte
Te poți jelui la infinit,
Dar e în zadar!
Ești condamnat:
Vei fii ucis și gazat
Hitler, călăul, așa a comandat.

poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O pată pe obrazul istoriei

Auschwitz nu-i o haltă banală,
O gară printre alte gări,
Auschwitz este epicentrul unui cutremur
Care încă zguduie conștiința lumii
Vin și pleacă vizitatori,
Privesc înmărmuriți
La munții de oase,
La cuptoarele morții,
La urmele unui genocid cumplit
Dar nu știu dacă și înțeleg
dimensiunea acelui dezastru
nemaiîntâlnit în istorie.
Din când în când, apar replici
Ivite din neîmplinite răzbunări,
În Europa sau în alte țări
ura contra noastră nu s-a potolit
Și poate-n veci nu se va potoli
Noi, care am supraviețuit genocidului,
Suntem priviți cu suspiciune,
Unii acuzând un truc

[...] Citește tot

poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uciderea a șase milioane de oameni este cea mai mare crimă comisă în istorie împotriva unui popor lipsit de mijloace de apărare. Aceasta nu se poate ascunde sau uita. Cu tot respectul pentru sensibilitatea unora sau altora, trebuie să povestim în fiecare zi și cu orice ocazie despre sistemul de ucidere în masă a deținuților de la Auschwitz și din alte lagăre. A tăcea înseamnă a aproba, a trata cu indiferență, a ierta. Nu se poate, stimați cititori, nici să aprobăm, nici să înțelegem și cu atât mai puțin să iertăm. Am fost victimele unui masacru cumplit. Istoria trecută, prezentă sau viitoare trebuie să ia act și să spună răspicat celor de acum și celor ce vin după noi, că Holocaustul este o pată de rușine pe obrazul unui veac, care se declara civilizat, și ea nu va putea fi spălată niciodată, în ciuda trecerii timpului sau a negaționiștilor, care răsar din tenebre, luând apărarea unor criminali de cea mai joasă speță.

Harry Ross în Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu nu pot să uit și nu pot să iert

Oripilat de tot ce s-a întâmplat,
Scormonesc cu îndârjire
În munții de cenușă
Poate găsi-voi un ochi încă viu,
Un creier încă meditând,
o inimă încă bătând.
Caut cu disperare ultimele silabe rostite de bunicul
înainte ca flăcările să-l fi mistuit
Scormonesc cu degetele sângerânde, căutând
Un semn de viață din multele care au trecut pe aici.
Răscolesc firele de cenușă
În speranța de a găsi o amintire
care să mă relege de cei iubiți
Inutil!
Totul e cenușă, mormane de pulbere
Rău-mirositoare. Moartă
Ca morții arși fără vină.
Renunț să mai caut dovezi
Ele se află în viscerele mele, săpate în inima
Și-n sufletul meu, martore ale celor știute

[...] Citește tot

poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Harry Ross

Enric Roskovits

prozator evreu de origine română

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Fani pe Facebook