Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Oglinzi în rouă de George Florin Cozma

1

Cred c-am murit pe sânii de strugur
ce m-au vrut
în schimbul păsărilor derutate,
cred c-am să trec în arbori
și celălalt ținut
mă va conține doar pe jumătate;
cred că sunt arcul ploii –
o splendidă agat
zbătându-ți-se domolit în coc...

Și poate-s doar lumina prin parc,
nerușinată,
sfințită evadare din Van Gogh...

poezie clasică de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

2

Nu te grăbi, muritori suntem!, nu te grăbi:
sângele-apus în lumina de stele nu are,
beat de trăirea din zi,
conture de floare!...

Către pacea din lacrimă nu te grabi:
ne-ar trebui nenăscutul chilim
pe care alții din noi s-ar iubi...;
și până la ziua cât timp mai avem a muri!

poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

8

Culorile de zi iși cer astâmpăr,
monedele au zimții netociți;
cu ce tribut de sânge să te cumpăr,
sau să te fur ursuzilor misiți?...
Doar să apari la strigăt lung de lună
pe destrămarea asta de pământ...
Dar nu exiști; jur-împrejur se-adună,
să-mi frângă somnul, morile de vânt.

poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

3

Eu – albit de versuri,
tu – încercănată umbră,
alergăm prin soare –
urmă după altă urmă,
încruntând lunete foarte pământene;
pentru limpezire, mai tăiem din vene
și suntem, o clipă, focuri boreale,
verzi protuberanțe și albastre ale
gerului – pe toată stelăria domn.

May, murisem oare
de-ai țipat prin somn?

poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

10

Amurg cu pietre scânteind tăcut.
nu vreau încrederi, nu aștept orchestre;
doar să-mi îmbraci simțirile-n sărut
prin licărul chemărilor aceste...,
doar să mă strigi, cu vocea mea, în gol;
răspunsul va veni sub alte stele...

Abia atunci pământul, rostogol,
se va uimi de drumurile mele,
abia atunci mirificii păuni
vor clătina inelele solemne
și vei putea la țărmuri să-mi aduni
epavele cu bărbătești însemne.

poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Oglinzi în rouă, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Fani pe Facebook