Mai cred copiii noștri într-o minune?
Veacul disperării perfid si mișel
renaște dumnezei cu pântec de-oțel,
eresuri străine poleite-n cuvinte
coboară-n suflet și-n minte.
Vopsiți in roșu, mânjiti pe brațe si dinți
pe stadioane hipioții dau concerte
in stranii ritualuri. Se numesc chiar sfinți,
cu aura lor strâmbă prelinsă peste plete.
Un bărbos guru de-apartament
și-a convins ciracii extaz si încântare ,
învațându-i că ar fi un instrument
divin, Mesia în chip de reincarnare.
Doamne, ispitele ne zguduie tăria,
căci veacul e-ntors spre alta menire!
E hipiotul un sfânt? E guru, Mesia?
Sunt ale lor fraze... mesaj de mântuire?
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Gavriil Stiharul despre sfinți
- despre suflet
- despre smerenie
- despre sfințenie
- despre religie
- despre creștinism
- despre Iisus Hristos
- despre virginitate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Sfânta Dreptmăritoare
Cât de fragilă bucurie îmi aduce vremea,
în fântana adancă mi-a fost dat să-mi scald privirea.
Maică, apa ta e bună, din piept stins-a durerea,
păcatul iertat a fost, venit-a mântuirea.
Ca fiu risipitor de taine azi mă-ntorc suflet amar,
mai sărac în Dumnezeu, dar tu maică ai pregătit,
pâinea caldă, masa plină, curcubeul în ștergar
și vițelul Tatălui pășunat în Nesfârșit.
Niciodată casa nu mi-a fost mai albă, mai frumoasă,
ca într-o sărbatoare mare fu gătită-n neprihană.
Cu odaia-mpodobită: flori de aur și iarbă grasă,
dulcea casă mă așteaptă cu Fecioara în icoană.
Ochii mei din prea-ntristare sunt în lacrimi și mai ard,
apele cele amare pe obraji îmi curg fierbinți,
dar tu mă-ntarești acuma cu mireasma cea de nard,
cu tăria cea din îngeri, cu răbdarea cea din sfinți.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Gavriil Stiharul despre icoane, despre apă, despre îngeri sau despre pâine
Crezul meu pentru veșnicie
Cred într-Unul Dumnezeu
Ziditor de pâine
și mai cred în darul Său,
în ziua cea de mâine.
Cred în Iisus Mântuitorul
și în mierea-I din cuvinte.
Cred în stihuri și în dorul
din colinde nesfârșite.
Cred în Duh de prorocie,
mângâiere pentru viață
și într-o dulce veșnicie
cu Hristos loc de verdeață.
Cred în sfinți și în cununa
mucenicilor răsplată
din Biserica străbună,
binecuvântată.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gavriil Stiharul despre moarte, despre cuvinte sau despre viață
Haideți să mai credem în Iisus Hristos!
Horoscoape astăzi ne îndrumă sorții,
cina rugăciunii este tot mai rară,
prin televizoare își arată colții
diavolul ce urlă tragic ca o fiară.
Neștiut de nimeni merge-n veșnicie
un copil al străzii fără lumânare,
soboare de îngeri îi țin tovărașie
și-l înaripează spre cerești altare.
Un sărman mănâncă supa lui creștină,
pe piept, el își face crucea preasfântă,
din puțina pâine oprește puțină
pentru un câine frate cu privirea mută.
Țintuit de-o cruce zgâriată-n perete,
sataniști sălbatici pe el se răzbună
îl batjocoresc lovindu-l cu sete
cu înjurături de Hristos și mumă.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gavriil Stiharul despre gânduri sau despre cruce
Eleison Me Ton Amartolon [Miluiește-mă pe mine păcătosul]
Doamne, credință am avut de neclintit
când valurile negre mă trăgeau in jos,
semeții munți i-am clătinat
dar m-am mândrit:
miluiește-mă pe mine cel pacatos.
Doamne, în stihuri Te-am cântat și Te-am slăvit,
căci dulce stih mi-ai dat și graiul cuvios,
cu aripi de rime am zburat
dar m-am mândrit:
miluiește-mă pe mine cel pacatos.
Doamne, pentru Tine m-am lăsat osândit,
pentru sfântul Tau nume dulce și duios,
ocări și spini am suportat
dar m-am mândrit:
miluiește-mă pe mine cel păcatos.
Doamne, cu Tine am fost pe cruce și am pătimit,
cu Tine am gustat din bice pân la os
și oasele-mi zdrobite au fost
dar m-am mândrit:
miluiește-mă pe mine cel păcatos.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gavriil Stiharul despre poezie, despre versuri, despre rai sau despre muzică
Poarta Raiului
Motto:
Nu aurul, ci moaștele sfinte sunt avuția unei țări.
Poate că am ostenit să plâng un iad,
Sodome și Gomore de-amar,
Pe Samsoni și Caini, pe ingerii ce cad,
străine locuri, chipuri de coșmar.
Mă vreau acum la mine-acasă
loc de verdeață, loc minunat,
unde Biserica e încă mireasă
și Iisus Hristos e cel înviat.
Căci eu sunt din țara de brazi și de har,
eu sunt din turma Tatălui,
drumul meu nu fu-n zadar,
căci am bătut la Poarta Raiului.
Eu sunt din țara cu mucenici,
cu voievozi mărturisind credința,
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuviosului
Vartejul innoirii șterge,
și rău, și bine, și frumos,
căci viața merge înainte...
și departarea de Hristos.
Dorm sihaștrii-n cimitire,
Lumea nu-i mai pomenește,
un monah, la mănastire
un pomelnic le citește.
Crucile de pe mormânturi
putrezesc de vreme rea,
de ploi reci si aspre vânturi
stinsu-li-s-a candela.
Dorm azi, intr-un loc uitat,
Moaștele de cuvios,
ce în viață a purtat
crucea grea a lui Hristos.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gavriil Stiharul despre vânt
La loc cu verdeață
[priceasnă]
Trec în zbor nori
spre alte zări
și anii-n șirag
duc cu ei ce e drag.
Geme pe pămant
prelung jalnic cânt
e-n zadar chemat
sufletul plecat.
E-n zadar chemat
omul răposat
ce-a fost pe pămant
acum e-n mormânt.
Cei rămași în urmă:
frate, soră, mumă,
vor veni la rând,
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gavriil Stiharul despre zbor, despre iubire sau despre tristețe
Creștinul ortodox
Ochi sărutând icoana,
gând îmbrățișând ochiul,
suflet lăcrimând gândul.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăciun sfânt
În noapte-adancă se rostogolește luna,
în candele amurgul se-ntoarce aprins,
la Poarte Raiului aud cum bate mâna
lui Moș Crăciun, hoinar, cu părul nins...
Prin beznă, trece ușor și se duce
Bolta podoabe de stele își pune,
se tulbură somnul Pruncului dulce
din brațele Mamei preasfinte și bune.
Blând, Micuțul întinde o mană,
magii uimiți se-ntorc în Scriptură,
El mută hotarul de vis și de ape
al Iordanului nostru din bătatură.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gavriil Stiharul despre visare, despre timp sau despre stele
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Poeme creștine, adresa este: