Singurătatea și alte vagoane de gânduri
când nu vrei să adormi singur
singurătatea începe din nou să îți sângereze
ca un membru rănit într-un vechi război
pentru subzistența sufletului
și nu găsești în nici o amintire pansament
și întrebările te lovesc în ceafă ca un bumerang
împrejur nici un răspuns, nici o mână, nici o aripă
îți trec prin minte vagoane de gânduri
și auzi adesea cum îți respiră moartea în ceafă
toți oamenii sunt plecați în alte vise
chiar și după ce adormi
singur...
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Gabriel Petru Băețan despre suflet sau despre moarte
Flori de gheață
există câte un anotimp pentru toate
pentru a ne desfăta naivi cu lanurile de blândețe din privirea
mamei
fără să ne imaginăm cât de multe tranșee ne așteaptă dincolo de
proximitatea lor,
pentru a ne juca de-a v-ați ascunselea cu fericirea
pierzând mai mereu,
pentru a ne calibra pașii către cruce,
pentru a încerca în zadar să dobândim
imponderabilitatea păsărilor,
pentru a privi în noi înșine ca într-un jurnal morbid de știri
pentru ca, mai târziu sau mai devreme, să fim năuciți
de cât de multe adevăruri
pot fi mușamalizate de retină
și o tăcere care dizolvă tot ceea ce cunoaștem există
pentru care noi oamenii și anotimpurile vieților noastre
nu suntem altceva decât îngrășământ natural
pentru florile de gheață
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gabriel Petru Băețan despre viață
Nescrisul
oh suflete, tu simți cu fiecare por
că ceea ce se scrie este numai suprafața aisbergului
și că mintea poate reproduce numai o fărâmă
din mareele ce mistuie
lăuntrul
prin lacrimi
se va face rocada
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Animal de companie
ne creștem moartea
ca pe-un animal de companie
primit la aniversarea
primului țipăt
înlănțuită
de umbră
îi arătăm toate potecile subconștientului
dezinvolți
o hrănim cu vulnerabilitățile noastre,
o periem,
îi ascuțim colții,
ba chiar
o asmuțim
instinctul însă
nu se poate dresa
vom sfârși
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Presimțire
Eu nu sunt decât o presimțire
A destrămărilor ce vor veni
Un implus
Între on și off...
Eu nu sunt decât tăcerea
Care îmboldește cuvintele.
Eu nu sunt decât dorul care bântuie carnea
Și carnea care subjugă dorul...
Eu nu sunt decât un zbucium, un gând care arde mocnit.
Cândva, cenușa mea va fecunda și alte arderi.
Eu nu sunt decât închipuirea din tinerețe a mamei mele.
Năzuința ei cea mai puternică.
Un freamăt.
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profeție
Va veni o zi în care, într-adevăr,
Vom scoate cuțitele pe masă.
Noi nu vom discuta nimic atunci.
Din tăișuri se vor ridica miresmele ucise.
Din cenușă se vor ridica lăstarii care nu au apucat să își vadă rodul.
Trilurile alungate din cuiburi
Ne vor izbi tâmplele.
Va veni o zi în care vom privi unul prin celălalt
Vâzând toate mecanismele ego-ului
Toate tocătoarele de frumos...
Rușinați, vom plânge apoi cu țăndări, cu bucăți din noi.
Neîndoielnic, va veni o zi!
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina luminii
Am publicat trei cărți dar încă nu am scris mai nimic care să conteze!
Încă mai caut lumina aceia care să mă facă să renunț la căutări
Care să îmi lase cuvintele fără dinți
Care să mă formateze!
Lumina aceia din care toate se trag!
Care precede lumina noastră cea de toate zilele...
Acolo se retrag culorile iarna
Acolo infinitul este doar o particulă microscopică
Acolo moartea
Stă ghemuită.
Lumina aceia fără de care poeții nu scriu,
ci bolborosesc!
Undeva, chiar în momentul acesta, o nouă naștere
refractă această lumină
Iar noi ceilalți suntem prea netrebnici
ca să o percepem!
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gabriel Petru Băețan despre timp
Ipoteză
Oh, dacă moartea chiar ar fi un avatar
O preschimbare în ceva cu alte trăsături
O simplă reîncărcare energetică...
Dorurile ar deveni simple amânări
Perpendiculare care undeva în amonte
Mai devreme sau mai târziu
Devin tangențiale.
Toate schimonosirile și toate căutările pe Google
Nu ar mai avea rost!
Legea lui Arhimede s-ar anula instantaneu!
Oh, dacă ar fi moartea atât de ușoară
O simplă schimbare a funcției matematice
O previzibilă mutare
Într-o altă matrice...
Necunoscutul nu ne-ar mai părea
Atât de opresiv!
Radioactivii nori care adulmecă
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Gabriel Petru Băețan despre devenire
Proces de conștiință
Recitind romanul Procesul a lui Franz Kafka
Mi-au venit în minte toți oamenii care au murit în închisorile comuniste.
Unii pentru originea lor nesănătoasă!
Alții pentru posesie ilegală de idealuri!
Condamnați încă din uter și deposedați de spațiul lăuntric
Nimeni nu le-a ascultat vreodată pledoaria!
Ei, mai mult ca noi
Ar merita să li se inventeze Învieri!
Și totuși, cu un sâmbure de adevăr
Nu se face lumină!
Nu peste mult timp istoria se va rostogoli pe drumuri bătătorite
Încercând încă odată să ne deformeze percepțiile
Până la absurd!
Recitind romanul Procesul a lui Franz Kafka
Poate fi concluzionat un singur lucru:
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
The show must go on
suflete
nu îți mai face iluzii!
în viața aceasta scurtă și dureroasă precum o electrocutare
fiecare om își poartă propriul fotoliu
chiar și atunci când traversează deșertul
nimeni nu va priveghea la căpătâiul tău
nimeni nu îți va remarca umbra însângerată
nimeni nu îți va auzi ultimul țipăt de lebădă
fii mereu pregătit pentru o execuție în direct la care ceilalți, în loc să se întristeze,
vor râde și vor aplauda ca în fața televizorului
pregătește-te pentru toate atentatele la integritatea ta
pentru eșuarea pe malurile introspecției
și nu te aștepta ca cineva să îți comemoreze trecerea
prin ciurul durerii
fii autonom într-o lume cu din ce în ce mai puține reflexe
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Headshot, adresa este:
