E de-a dreptul ridicol - toți scriau ce le trecea prin cap. La fel de ridicol și de absurd era și faptul că ei lăsau valurile oceanului să freamăte la țărm douăzeci și patru de ore pe zi, în timp ce milioane de kilogramometri din energia valurilor se consumau doar pentru a înălța sentimentele îndrăgostiților.
Evgheni Zamiatin în Noi
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Credeți că veți muri? Da, omul este muritor, eu sunt om: prin urmare... Nu, nu asta vreau să spun. Știu că voi știți asta. Eu întreb: ați crezut vreodată cu adevărat lucrul acesta? ați crezut nu cu mintea voastră, ci cu trupul? ați simțit vreodată că într-o bună zi degetele care țin această pagină vor fi reci ca gheața, galbene... Nu, sigur că nu credeți - și acesta este motivul pentru care n-ați sărit de la etajul zece pe pavaj; de aceea încă mai continuați să mâncați, să dați pagina, să v bărbieriți, să zâmbiți, să scrieți...
Evgheni Zamiatin în Noi
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Noi, adresa este: