Stergar bucovinean
Să aflu adevărul, si sus în munti am mers...
A cui e oare mâna ce tese-n Univers?
Acuma stiu de lucru când iar s-a apucat,
Să teasă si să-ntindă pe cer stergar vărgat,
Ea lasă draperia de nouri drept în jos!
E, tunetul, bărbatul ce pleacă mânios...
Cât plouă, după nouri prin spată a trecut
Multicolore fire, si-i gata de tesut,
Mătăsuri diafane, lumină, funigei...
E, fulgerul, suveică la îndemâna ei!
Si mult apoi, furtuna în zare pân' s-a sters,
Ea tot mai mânuieste suveica-n Univers!
poezie celebră de Eusebiu Camilar din Călăretul orb, 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Istoria Lui Ibrahim" de Eusebiu Camilar este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi ce a mai spus Eusebiu Camilar despre lumină
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Călăretul orb, 1975, adresa este: