Cântec de seară
Vine o vreme
Când vom plăti
Pentru fiecare iluzie,
Când eu și cu tine vom fi izgoniți
Ca niște ființe pe care nu mai vrei să la știi
Prin deșertul încins
Al nimicului.
Vom fi legați la ochi -
Și ne vom căuta unii pe alții
Și ne vom sili să spunem
Că ne vedem
Alergând cu picioarele goale
În palate de marmoră -
Nu se știe
Cine pe cine mănâncă de foame
Si sătulul se preface
Că doarme.
poezie clasică de Eugenia Miulescu din Cântec înainte de cină (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De bună voie
Singură am vrut
Să port lanțul robiei.
Roagă-mă deci
Să mă întorc înapoi
De unde-am plecat fără tine.
Pentru tot ce-a fost libertate
Mai pune un cerc, o verigă,
Încă un cerc, o verigă,
Încă un cerc și încă o bună verigă
Totu-i nimic fără tine
Și nimicul mă pierde.
poezie clasică de Eugenia Miulescu din Cântec înainte de cină (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec înainte de cină
De vrei să fii tu cel dintâi alesul
Privește-mă și strigă-mă pe nume
Lumină-nelumină, vânt-nevânt
Îți voi răspunde ca o apă lină
Care-n adâncuri zbate și cioplește
Din valuri nevăzute sfânta cină.
poezie clasică de Eugenia Miulescu din Cântec înainte de cină (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Cântec înainte de cină, adresa este: