Formați la școala veleitarilor, idolatri ai fragmentului și ai stigmatului, aparținem unui timp clinic în care numai cazurile contează. Ne interesează mai ales ceea ce scriitorul nu a exprimat, ceea ce ar fi putut spune, dar n-a spus, ne atrage doar fața sa nevăzută.
începutul de la Silogismele amărăciunii, Atrofia cuvântului de Emil Cioran (1952), traducere de Nicolae Bârna
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi ce a mai spus Emil Cioran despre timp sau despre medicină
Privarea literaturii de fardurile care-i acoperă adevăratul chip e la fel de periculoasă ca deposedarea filozofiei de jargonul păsăresc. Să se reducă oare creația spirituală la transfigurarea de fleacuri? Să nu existe substanță decât în afara articulării, în rictus și catalepsie?
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Atrofia cuvântului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Emil Cioran despre pericole, despre filozofie sau despre existență
Să nutrești, în sărăcie, o încrâncenare răutăcioasă demnă de un tiran, să te înăbuși sub povara unei cruzimi tăinuite, să te urăști în lipsă de subalterni pe care să-i poți măcelări sau de niscai imperiu în care să bagi groaza pe tine însuți, să fii un Tiberius sărac...
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Circul singurătății (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria are un mare defect: lipsa de rigoare. Priviți cât de riguroasă e, în schimb, logica fierei...
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Emil Cioran despre schimbare sau despre bucurie
Adolescent, perspectiva morții îmi trezea o spaimă cumplită; ca să scap, dădeam fuga la bordel sau îi chemam în ajutor pe îngeri. Dar, cu vremea, ne obișnuim cu propriile temeri, nu mai facem nimic ca să scăpăm de ele, ne îmburghezim în Abis. Și, dacă a fost o vreme în care invidiam pe schimnicii din Egipt care-și săpau mormântul spre a-și picura apoi în el lacrimile, acum, de mi l-aș săpa pe al meu, n-aș lăsa să cadă în el decât mucuri de țigară.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de Daniel Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Emil Cioran despre moarte sau despre frică
Timpul îmi e inaccesibil. Neputând să-i urmez cadența, mă agăț de el sau îl contemplu; dar nu mă aflu niciodată în el; nu este elementul meu. Neputința mea de a apuca un pic din timpul la care are acces tot omul e zadarnică!
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Devenirea: agonie fără deznodământ.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Emil Cioran despre devenire
- a spera
- Să speri înseamnă să dezminți viitorul.
definiție celebră de Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Emil Cioran despre viitor
Abulicii ar trebui să fie singurii care să aibă acces la idei, fiindcă le lasă așa cum sunt. Dacă ideile încap pe mâna sârguincioșilor, blânda brambureală a vieții zilnice capătă chip de tragedie.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Pungașul Prăpastiei (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Emil Cioran despre idei sau despre viață
Cu cât un spirit e mai expus pericolelor, cu atât simte mai mult nevoia să pară mai superficial, să arboreze un aer frivol și să facă să sporească numărul neînțelegerilor cu privire la el.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Silogismele amărăciunii, adresa este: