Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Cinci vreascuri și fapta de mâine de Dragoș Niculescu

În fața bisericii Sfântul Gheorghe

Zeci de porumbei
ciugulind miez de pâine
și boabe de grâu binecuvântate
de cruce și de slujba cea dulce,
de minunata cântare,
aici, în punctul Bucureștiului
unde toate sfâșesc
și toate încep de la capăt,
unde-i mai adâncă pacea
și vântul nu răzbește,
în fața bisericii Sfântul Gheorghe,
în fața Brâncoveanului
străjuit de copaci și de umbră...

poezie de Dragoș Niculescu din Cinci vreascuri și fapta de mâine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe urmele noastre

Pe urmele noastre mergînd,
ei coboară mereu spre centrul pămîntului,
apa noroioasă devine povestea însoțitoare,
la răscruci, cocoșați aruncă în sus cu buchete
sinistre, de nuntă.

Nimic nu dospește mai bine ca sufletul,
ca amintirea. Aveam odată vase de lut,
fiecare lucra noaptea, în vis, vasul lui
și dimineața el era gata de a-și primi uleiul,
vinul ori grîul.

De ce merg ei acum tăcînd? Cine sînt ei, de fapt?
Umerii noștri au fost odată de fier,
păsările noastre au fost odată de piatră,
dar noi, cei cu umeri de fier, cine am fost?
Dar noi, cei cu păsări de piatră, cine am fost?

Și, în fond, de ce ei parcă ne urmăresc
și calcă mereu pe urmele noastre,

[...] Citește tot

poezie de Dragoș Niculescu din Cinci vreascuri și fapta de mâine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dimineața. Orașul

O nouă dimineață. Același oraș.
Colcăie, mișună, șerpuiește...
Miros jilav de frunze, asfalt și pămînt
trezindu-se din aburul nopții,
începînd să respire în răcoarea luminii...
Oameni aproape alergînd înspre locul
obligației zilnice, cîte un cîine
bîntuind un drum mereu nesigur,
un om amărît, cu o sticlă în buzunar,
doi îndrăgostiți pentru care nu mai contează
dacă e zi ori întuneric, ieșind din noapte
și îndreptîndu-se către o altă noapte...
Măturători de străzi,
curățători de prispe și grătare...
Mașini. Tramvaie întorcînd la capăt
și luînd-o mai departe...
Un zumzet ce în curînd se va transforma în larmă...

Mie de ce îmi vine să pășesc în sclipirea unei vitrine
și să mă regăsesc de partea cealaltă?

[...] Citește tot

poezie de Dragoș Niculescu din Cinci vreascuri și fapta de mâine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plan de rezervă

În baza anumitor lucruri se poate susține orice.
Dar pînă atunci aduceți-mi scara aproape,
din toată familia mea, mie mi-a fost cel mai mult dor
de copacul cu fructe tîrzii, de foșnetul umbrei,
de omul cu tîmpla legănată de ziduri.

Starea de mirare a acelor fapte care au lipsit
cel mai mult din așa numita epopee singulară,
împrăștierea pe jos a grumazului rătăcitor
și uleiul care se va scurge mereu din fibra pămîntului,
din încheietura aripei făgăduită neprețuitei moleșeli.

În niște scorburi mari, undeva la înălțime
s-au cîntat mîngîietoarele cîntece ‒
să încercăm să ajungem la ele cu picioarele goale,
nu trebuie să așteptăm venirea nimănui,
zilele ne pot fi scurte, foarte scurte.
Și cînd te gîndești că niciodată n-am apucat
să ne îmbătăm cum se cuvine,
că niciodată nu ne-a fost mai mult dor de viață

[...] Citește tot

poezie de Dragoș Niculescu din Cinci vreascuri și fapta de mâine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cerc și nisip

Îmi amintesc adesea cînd m-am născut pe lume
din fînul gras al umbrei, din țipătul luminii,
copil vestind speranța prin zodia fără nume
și cîntăreț al pîinii din fluierul tulpinii.

Beau vin din cupe fluturi și lupi dansau pe dealuri,
mă mîngîiau cinci nuferi ca pe un pui de baltă
și mai ieșeau și rîme și oase de prin maluri,
parcă sub val de ape ce-n tainic vînt tresaltă.

Și-apoi trecui prin vreme ca un marfar noptatic,
strigîndu-mi la răstimpuri, pe cîte-un cîmp, aleanul
și nechezat de caii cei liberi și sălbatici,
ce-și nărăviră sila și-și putreziră hamul.

N-au apucat corăbii să îmi vîslească-n sînge,
ci doar pirați tereștri să-mi tulbure povestea,
dar din spinări de păsări simțit-am cum se frînge
și ruginia ploaie, și trăznetul, și vestea.

[...] Citește tot

poezie de Dragoș Niculescu din Cinci vreascuri și fapta de mâine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Cinci vreascuri și fapta de mâine, adresa este:

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează Cinci vreascuri și fapta de mâine

Dacă îți place Cinci vreascuri și fapta de mâine, dă-i votul tău, pentru ca și alții să găsească pagina mai ușor.

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!