Aripa timpului de Doina Bonescu

CHIP RĂTĂCIT

M-am gândit la cineva
Primăvara imi zâmbea
-Te-amăgeşti, nu este ea...

-E cumva asemănare
Ochii mei mă-nşeală oare?
-Nu e ea.... e o chemare
Inspre altă zi speranţă
Fără nori si fără ceaţă
Si cu soare-n dimineaţă!

Lunecând pe vechi poteci
Gândul meu pe unde treci
Chipul ei il rătăceşti....

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe malul toamnei

Ramuri negre, plopi înalţi,
Sunt de haine dezbrăcaţi.
Frunza galbenă e Doamnă,
Pe un mal abrupt de toamnă

Astăzi mă închin la Soare,
Nu-mi doresc o închisoare.
În zile ce vor veni....
Vreau senin a se-mplini.

Şi aşa, mai mult în glumă
Am scris vers lipit cu humă
Pe un fir răzleţ de iarbă,
Răsărit langă o nalbă...

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine toamna

Perfecţiunea-ntruchipată
In chipul tău frumos de fată
Mi-aduce zâmbetul in zori
Si te culeg dintre scrisori.

Trecut-au ierni si primăveri
Si toate-mi par a fi ca ieri...
In mintea mea eşti neschimbată
Şi gândul mi se face roată.

Se plimbă toamna prin grădini
Aruncă norii ploi in spini...
Sunt frunze galbene pe drum
Dar ştii si tu, ce să-ţi mai spun?

Din anotimpurile toate,
Aş lua doar clipele lăsate,
Departe undeva in munţi
Când ne plimbam prin văi desculţi.

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ceresc

Răsare soarele în munţi,
Pădurea este dezbrăcată,
Topită e zăpada toată
Şi timpul trece fără punţi.

Puţin sarcastic, inuman,
Adună zile după zile
Poate cu nor, poate senine,
Spre infinit liman...

Aştept o rază călătoare,
Să-nvie primăvara azi
Din răsturnată stea să cazi,
În mână cu o floare!

Vreau să-mi şopteşti că nu-i păcat
Dacă din ceruri te-am cerut,
Din drumul tău necunoscut,
Şi-n gând te-am aşezat...

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!