Rugă
Poezie
exiști pentru a spune-Sunt!
Sfițească-se pașii cuvântului Tău
Fie voia Ta în abisul tăcerii
În cer și pe pământ
Prinosul cuvintelor noastre primește-l
Din eternitate în eternitate
Aceeași închipuire metafizică
Și ne iartă nouă nemurirea
Și toamna singuratică din priviri
Și nu ne duce pe noi în durere
Când ochii bat în cer cu o lacrimă!
poezie de Diana Mihaela Zăgan din Poezia (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pas în destin
1. Pe tălpile mele odihnește nepătrunsul
umbră străină despuiată de vise
sub fiecare pas înflorea un tei
2. Muguri de îngeri la poarta zilei
așteptau să-și lepede chipul lunii
sub fiecare pas e ziuă
poezie de Diana Mihaela Zăgan din Poezia (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 13 mai 2019.
* * *
sunt
ce-a mai rămas din ziua de ieri
și mi-e frică
de mireasma nopții ce-mi inundă luna
poezie de Diana Mihaela Zăgan din Poezia (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Poezia, adresa este: