Poeme de-aprins focul de Costel Zăgan

Fiul plumbului (1)

Aud ploaia recitând din Bacovia
materia geme ca un galben corb
sunt singur eşti singur este singur
numai Dumnezeul toamnei e orb

Septembrie ca o şampanie se agită
toţi copacii au la gât parcă felinare
violet lacrimi paradisul ca dinamită
trece poetul şi moartea dispare

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul nu a mai strigat

Poemul are goluri de aer

Cuiburi
de
azur
buimac

Dacă nimic
nu
mă
doare

TAC

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (25 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta de-a trăi

Învaţă să trăieşti
fără
profesor

E şansa
vieţii
tale

De repetat
repetă
numai
moartea şi nou-născuţii

Noi
ca
şi firul de iarbă

Cu toate
că
ne doare

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (23 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laudă Melancoliei

Buzele
mele
vei
deschide

Melancolie

Şi
gura mea
va
vesti
lauda
ta

În numele
tău
voi arde

În
toate

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (28 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul plumbului

Aud ploaia recitând din Bacovia
materia geme ca un galben corb
sunt singur eşti singur
numai Dumnezeul toamnei e orb

Septembrie ca o sticlă de şampanie se agită
copacii au la gât felinare
violet lacrimi paradisul ca dinamită
trece poetul şi moartea se ridică-n picioare

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimatumul melancoliei

Către
toţi
copacii

Apţi
de
toamnă

Debranşaţi
toate
frunzele

Până
n-apucă
vreuna
să
se
sinucidă

Confirmaţi

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (18 octombrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călcâiul vulnerabil al primăverii

Ai
privit
vreodată
în
ochi

un copac

Poetule

Poate
doar
primăvara

Când
mugurii
îşi
ridicau
pleoapele
somnoroase

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (31 ianuarie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apollinaire se plimbă prin satul meu natal

Nimicul
nu-i
totuşi
un
răspuns

La
atâtea
întrebări
nerostite
ale
tăcerii

Doamne
şi eu
tac
în
numele
tăcerii

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (2 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la CV la CZ

Sunt
soldatul
unei
aparenţe
în
plină
desfăşurare

Îmi
execut

inocent
călău

propria-mi
viaţă

Întocmai
şi
prea

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (8 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea sfărmând patul lui Procust

Eşti liberă să-şi faci de cap cu trandafirii
să faci nudism pe plajele din tei
să-ţi acordezi cu sentimente coarda firii
să dai cu tifla celor ce-şi spun zei

Eşti liberă să cochetezi iar cu infernul
să vină Proserpina la mine să reclame
să văd cum într-o clipă m-ar bărbieri eternul
cu razele de lună de-a pururi lame

Eşti liberă să-mi deturnezi orice tristeţe
să plângi cu lacrimile într-un vers
să insulţi ninsoarea cuprinsă de tandreţe
scurcircuitând toţi sorii rămaşi în Univers

Eşti liberă să faci din voluptate-o armă
să strângi de gât tăcerea când vrea să mă seducă
să negi că lacrimile-s semnale de alarmă
iar depărtarea dragă s-o spargi ca pe o nucă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (8 martie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!