Dragostea mea
Îmi salut singurătatea
ca pe cel mai bun amic
baricada mea-i de lacrimi
arma bună de nimic
O salut ca pe-un amic
vreau să trag și iată scrie
parcă e un fel de cric
salt cuvinte pe hârtie
Vreau să trag și iată scrie
baricada mea-i de lacrimi
și-am murit fir-ar să fie
excedent la zero patimi
Te salut singurătate
ești mai bună decât toate
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere cu efect retro
Mă plimb cu pașii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-și acordează orga
și mă trezesc din nou în vis
O Doamne în ce veac am scris
pe trepte de solar liceu
de cartea-mi părea paradis
iar Eminescu Dumnezeu
Pe trepte de solar liceu
tăcerea-și acordează orga
și-n amintire iată eu
mă plimb cu pașii grei de Iorga
Pentru un veac sau o poate un mileniu
împărtășind tăcerea altui geniu
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghilotina visului
Gata nu ai voie să visezi
ia-ți măciuca și la muncă
ia-ți și capra și trei iezi
restul peste bord l-aruncă
Ia-ți măciuca și la muncă
ce baloane de săpun
ceru-i prăpastie adâncă
adunată-ntr-un pumn
Ce baloane de săpun
iată capra și trei iezi
visul meu e cam nebun
poți o clipă ca să-l vezi
Iar măciuca ți-o aruncă
la o leghe hăt de muncă
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacustră de intervenție
Putrezit-a soarele pe cer
domnule Bacovia ce să fac
plouă nu-i nici un mister
și-n acest debut de veac
Domnule Bacovia ce să fac
rană sunt dar și medicament
plânsul tău e însă fără leac
crește-n mine ca un monument
Rană sunt dar și medicament
plouă nu-i nici o rușine
plâng și eu dar totuși mai atent
să nu putrezească soarele din mine
Și măcar o dată-n veac
să recit Lacustră fără trac
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul Phoenix
O noapte exilat în paradis
poemul rug în pielea goală
din cenușa unui manuscris
iată-n flăcări se răscoală
Poemul rug în pielea goală
are chiar ieșire-n larg
lavă-a nopților de vară
ducând cerul la catarg
Are chiar ieșire-n larg
din cenușa unui manuscris
de țărm stele i se sparg
nopții exilate-n paradis
Poemul rug în pielea goală
din cenușa stelelor se scoală
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răstignirea textului roz
Ay frumoaso ce te-aș...
zi de vară până-n seară
într-un du-te-vino-du-te
doar plăcerea să ne doară
Zi de vară până-n seară
aș schimba numai poziții
și te-ai face foc și pară
de-aș opri să schimb muniții
Aș schimba numai poziții
într-un du-te-vino-du-te
echinoxuri și solstiții
ay frumoaso ce ne-am...
Zi de vară până-n seară
de ciudă moartea să moară
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decalog în destrămare
Ajungă-i zilei răutatea ei
și mie fericirea de-a fi trist
nevoie n-am de votcă sau femei
sunt singur Doamne deci exist
Dă-mi fericirea de-a fi trist
e pâinea mea cotidiană
iar dacă nu e nu insist
tratează-mă cu altă rană
E pâinea mea cotidiană
nevoie n-am de votcă sau femei
dar și singurătatea trece-n goană
ajungă-i zilei răutatea ei
Și mie fericirea de-a fi trist
mă sinucid iubito deci exist
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metabolism interzis
De forma unor sâni ți-e sete
a unor sâni de fată mare
să o dezbraci pe îndelete
amețind brusc de mirare
Ce sâni de fată mare
sunt parcă niște porumbei
privirea care-i vede doare
de lacrimi ochii sunt mai grei
Sunt parcă niște porumbei
când o dezbraci pe îndelete
fiebinți cad florile din tei
de forma unor sâni ți-e sete
A unor sâni de fată mare
dar taina lor e-n muguri oare
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind de of și dor
Lerui-ler dragostea mea
nicăieri n-ar încăpea
nici în cer nici pe pământ
în tăcere sau cuvânt
Lerui-ler noapte și zi
lângă tine orice-ar fi
plâng și codrii nu te văd
bate frunza ce prăpăd
Lerui-ler frunză din rai
să primești mereu tu dai
lerui-ler dragostea mea
durerea te-ar încăpea
Lerui-ler femeie-rai
răsar stele jos când stai
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme (15 decembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Phoenix îndrăgostit
Nu sunt cenușă încă ard
sinucigaș de cursă lungă
am flăcări la uscat pe gard
și-un rug mai mic atât în pungă
Sinucigaș de cursă lungă
îmi zic hai moarte dragă
o viață poate-o să-ți ajungă
să fii și tu odată-ntreagă
Îmi zic hai moarte dragă
mai lasă-mi focul sus pe gard
și lumea poate-o să-țeleagă
nu sunt cenușă încă ard
Sinucigaș de cursă lungă
biet rug îndrăgostit de umbră
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Cezeisme, adresa este:
